Biserica de lemn din Plopiș “Sfinţii Arhangheli” – monument UNESCO

Obiectiv turistic: Biserica de lemn din Plopiș “Sfinţii Arhangheli” – monument UNESCO
Descriere: Inclusă în patrimoniul UNESCO în anul 1999, biserica de lemn din Plopiș este relativ modestă ca dimensiuni (17 m lungime, 7 m lățime și 47 de m înălțime), dar se remarcă prin proporțiile armonioase și echilibrate.

Biserica se află în satul Plopiș din comuna Șisesti – fostul Fisculaș din perioada austro-ungară – și a fost ridicată între anii 1796-1798, având hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Construcția bisericii s-a realizat din bârne de lemn asamblate în coadă de rândunică (stilul blockbau).

Satul Plopiș a fost menționat documentar pentru prima dată în 1583, în urbariul Cetații Chioarului, ca una dintre localitățile aparținătoare. Biserica a fost sfințită la data de 12 noiembrie 1811, în prezența celor 49 de familii-ctitor din Plopiș, cu ocazia evenimentului 49 de monede (una pe familie) fiind depuse în biserică.

Prima reparație a survenit în 1901, ocazie cu care a fost amenajat balconul, a urmat restaurarea lăcașului în 1961, de către Directia Monumentelor Istorice, iar în anul 1981 s-a trecut la spoirea cu var a pereților. Cea mai recentă restaurare s-a intreprins, prin finanțarea enoriașilor, între anii 1990-1991.

În naos se observă bolta cu secțiune trilobată, singura de acest tip într-o biserica de lemn. Exteriorul bogat decorat prezintă fațadele cu ferestre în acoladă dispuse pe două niveluri și care au un brâu cu profil semicircular. O friză cu denticuli marchează cornișa în coadă de rândunică, iar consolele șarpantei sunt în trepte. Tărnațul este închis cu un parapet traforat și cu niște arcade festonate susținute pe stâlpi de lemn.

Turnul-clopotniță se înalță în parte deasupra pronaosului și parțial deasupra tărnațului, având spațiul destinat clopotelor în consola deschisă, arcade si acoperiș țuguiat cu turnulețe pe colțuri.

Din cauza infiltrării apelor pluviale și a igrasiei, pictura realizată în anul 1811 de către Ștefan Zugravul din Șișești se pastrează doar pe zona sudică a boltei naosului (de remarcat reprezentarea Sfintei Treimi, a scenelor din Apocalipsă și din Ciclul Patimilor). Ștefan Zugravul este și autorul unor icoane, printre care și cea de pe sfântul pristol (conform inscripției de pe spatele icoanei de pristol).

Tip turism: turism cultural / turism religios
Localizare: sat Plopiș, comuna Șișești, zona Fisculaș
Căi de acces: din Baia Sprie, pe DJ 184, din dealul Cornilor-Șurdești, spre S, în avalul râului Cavnic
Tip traseu: –
Sezon recomandat: toate anotimpurile
Sugestii: -
Avertismente: -
Cazare: pensiuni Dănești, Șurdești, Șișești
Lucruri de făcut (activități): drumeții pe Valea Cavnicului, cicloturism, speo-alpinism pe Piatra Roșie din Șurdești, plimbări etc.
Alte locuri de vizitat: biserica UNESCO din Șurdești, aflată la nici 1 km N de cea din Plopiș; biserica de lemn cu influențe baroce din Lăschia; Bulbucu Mare și Bulbucu Mic din Șurdești; Cheile Dănești de pe valea Izvorul Bulzului; băile sulfuroase din Dănești (Secret Garden)

Vizitează și celelalte biserici de lemn UNESCO din Maramureș:

• Biserica de lemn din Budești Josani “Sfântul Nicolae” – monument UNESCO
• Biserica de lemn din Desești “Sfânta Paraschiva” – monument UNESCO
• Biserica de lemn din Ieud Deal “Naşterea Maicii Domnului” – monument UNESCO
• Biserica de lemn din Plopiș “Sfinţii Arhangheli” – monument UNESCO
• Biserica de lemn din Bârsana “Intrarea Maicii Domnului în Biserică” – monument UNESCO
• Biserica de lemn din Poienile Izei “Sfânta Paraschiva” – monument UNESCO
• Biserica de lemn din Rogoz “Sfinții Arhangheli” – monument UNESCO
• Biserica de lemn Șurdești – monument UNESCO

Vezi și alte trasee turistice:

• Fisculaș: Șurdești – Piatra Roșie – Negreia – statuile lui Ștefan Cuzco
• Fisculaş (Şurdeşti): Pe Bulbucul Mic și Mare, la Piatra Roșie, Peștera lui Pintea Viteazul şi cascadele din canionul văii Secăturii
• Cheile Dăneşti de pe valea Izvorul Bulzului – Blidiriştea – Dealul Tieiului – sculpturile din Negreia
• La Peștera lui Pintea și Bulbucii din Şurdeşti, toamna