Defileul Lăpușului: Peteritea – Vima Mică – Custura Cetățelei – Scăruța Asprei
Obiectiv traseu turistic: Țara Lăpușului, Defileul Lăpușului – versant geografic stâng; bisericile de lemn, monument istoric, și cimitirele (reg. – țintirim) din Peteritea și Vima Mică; Custura Cetățelei, râul Lăpuș la confluența văii Gâdelui în zona Scăruței Asprei
Traseu: Peteritea – Vima Mică – Custura Cetățelei – Scăruța Asprei
Localizare: Maramureș, Defileul Lăpușului
Itinerar: Baia Mare – Tg. Lăpuș – Peteritea – Vima Mică – Românești – Dealul Mesteacăn – Baia Mare – circa 150 km
Marcaj turistic: -
Tip traseu: agroturistic
Grad dificultate: lejer
Echipament necesar: lejer
Lungime și durată: incluzând drumul la / dinspre Peteritea, 7-8 ore
Diferență de nivel: circa 150 m
Recomandări: harta turistică Deflieul Lăpușului
Avertismente: atenție deosebită pe Custura Cetățelei – mai ales când dolomitele sunt umede – risc de cădere în gol
Căi de acces: prin Tg. Lăpuș sau prin Dealul Mesteacăn
Mijloace de locomoție: curse spre Peteritea Vima Mică, din Baia Mare sau din Tg. Lăpuș; mountainbike; autoturism personal
Sugestii de cazare: cort; pensiuni; localnici
Descriere traseu:
Pornim din Baia Mare spre Peteritea, via Tg. Lăpuş – Răzoare. După cariera de calcar şi puţin înainte de Văleni abandonăm şoseaua Tg. Lăpuş – Cheile Babei – Gâlgău – Dej urmărind în dreapta indicatorul rutier către Vima Mică (8 km).
Străbatem o zonă colinară cu dealuri, ponoare şi doline. Perspectiva se deschide de aici spre Groape – Preluca Veche – Culmea Preluca (privind spre V-NV peste Defileul Lăpuşului). În dreapta, înainte de Peteritea, rămâne Ponorâta, o colonie rromă. Din culme, şoseaua coboară spre o înşeuare afundă apoi suie spre centrul comunităţii. Biserica de lemn, monument istoric din secolul XVIII având hramul Sfinții Arhangheli, se află pe o culme din stânga şi ajungem în faţa ei urmând din centrul satului la stânga, câteva sute de metri, un drum pietruit.
Biserica are şarpanta şi turla acoperite cu tablă. Ceea ce impresionează aici e multitudinea crucilor cioplite-n piatră, multe dinainte de 1800 apoi mai e ceva particular aici, un fel de scund pristol şi o rectangulară masă de piatră cu rol ritualic *(pentru pomeniri, pomeni, sfințiri), în dreapta lor, spre aleea de acces, o suită de lespezi de piatră gresoase folosite la Moşii de primăvară (aceste lespezi, pe care sătenii-şi depun ofrandele aduse după sărbătoarea Paştelui pentru a-i comemora pe străbuni sunt vizibile însă şi la alte biserici de lemn din Ţara Lăpuşului ca de exemplu la Costeni, Cupşeni precum şi în Ţara Maramureşului Istoric, de exemplu la Budeşti Josani – patrimoniu UNESCO).
Continuăm spre Vima Mică și putem admira la stânga Culmea Vimei iar la capătul ei, deasupra Vimei Mari, Râpa Vimei, o questa – impresionanta faleză stâncoasă – atrage privirile de departe, constituind un excelent reper pentru cei ce practică turismul prin Ţara Chioarului – zona Groape – Preluca Veche – Preluca Nouă – Aspra – Săhelbe. Şoseaua asfaltată suie şi coboară printre coline succesive iar de la Dealul dintre Hotare, adică de la mejda dintre Peteritea şi Vima Mică, apare panorama plonjantă către vatra Vimei Mici punctată de albe biserici cu turle argintii dar şi o bisericuţă de lemn, monument istoric de secol XVII cu hramul Sfinții Arhangheli. De aici, de la troiţa Dealului dintre Hotare, se desprinde traseul turistic nemarcat spre Custura Vimei (decorată primăvara de narcise sălbatice).
Intrăm în Vima Mică și cotim la dreapta-n jos acompaniind pe malul drept modesta valea Vimei. O biserică albă cu turlă argintie rămâne la stânga, pentru a vizita bisericuţa de lemn trebuie să urmăm la dreapta circa 100 m o ulicioară. Continuăm în avalul văii Vimei și ajungem la Gura Vimei, pe malul stâng al râului Lăpuş, de acolo un drum de TAF suind oblic către pajiştea cu ienuperi de pe Custura Cetăţelei. Bisericuţa reprezintă o veritabilă mostră a artei meşterilor populari lăpușeni, simple ornamentaţii dăltuite-n stejar decorând intrarea din flancul sudic. Pe acelaşi flanc pot fi admirate câteva cruci de lemn sculptate. Ferestrele cu geam turnat reprezinte adevărate capodopere. Aici, ca şi la Biserica Sfinții Arhangheli din Peteritea, lipseşte orice indiciu (înscris modest) privind istoricul sfântului lăcaş. În partea exterioară a altarului o cruce de lemn frumos încrustată îl aminteşte pe unul dintre primii preoţi parohi, dacă nu chiar pe ctitor.
Revenim la drumul de pe valea Vimei și suim spre centrul comunal apoi o luăm la dreapta. În curând un drum se desprinde la stânga pentru a ajunge-n Vima Mare. Continuăm însă spre înainte, depăşim fostul complex agrozootehnic CAP (privatizat, reorientat spre prelucrarea lemnului), coborâm într-o şa apoi suim susţinut spre răstignierea şi indicatorul rutier spre Sălniţa. De acolo începe coborârea spre sat şi-n continuare spre râu Lăpuș, pe un drum pietruit. Biserica de piatră din Sălnița rămâne la stânga şi-n sus în timp ce coborâm şerpuind către pod și fosta punte suspendată ce lega odinioară satul Sălniţa de Dealu Corbului. O văiugă din dreapta a fost îndiguită pentru a deveni salbă de mici heleştee. La dreapta acestora, pe un deal cu pomi fructiferi tradiţionali, este o frumoasă pensiune turistică. De aici până la punte şi pod mai avem de mers cel mult un 1 km pe un carosabil cu macadam. La pod abandonăm maşina. Privind spre amonte râul Lăpuș putem admira o parte din spectaculoasele dolomite ale Pietrei Ciutei iar spre aval o insulă cu sălcii şi bălării.
De la pod, urmăm în dreapta o potecă pastorală frecvent circulată, suim prin codrul de fag punctat cu bolovani uriaşi – conglomerate gresoase – spre pajiştea cu ienuperi de la SV de Custura Cetăţelei. Crucea de lemn apare înspre dreapta, sub ea, departe, o luncă întinsă pe lângă malul geografic stâng al Lăpuşului, începând de la Gura Vimei. Vedem la dreapta braţul S-N al Lăpuşului ocolind într-un vast U dolomitic Custura Cetăţelei (pe care avasăm până la marea înşeuare), flexându-se spre SV prin faţa Pietrei Ciutei şi pe sub cele mai lăturalnice gospodării din Dealu Corbului. La stânga Custurii Cetăţelei făgetul ascunde stâncării verticale pornind chiar din apropierea albiei, unele prezentând diedri, altele fisuri îmbiind la escaladă. Ceea ce sporeşte farmecul Custurii Cetăţelei este marea buclă a râului Lăpuș, mestecenii profilaţi pe fundalul stâncoasei Pietre a Ciutei de pe malul geografic drept.
Revenim la maşină refăcând drumul pietruit pănă la răstignirea din deal apoi continuăm la dreapta spre Româneşti. În drum putem admira colinele terasate (parte nordică a Podişului Someşan. Înainte de Româneşti, drumul pietruit coboară-nspre debutul modestei văi a Gâdelui (sau valea Româneşti). Un drum forestier acompaniază prin dreapta cursul văii. Pe malul stâng, sub o faleză calcaroasă cu făget, e un izbuc cu fir de apă afluind în malul stâng al văii Româneşti. Vizavi de această confluenţă facem provizii de apă rece de băut de la o ţeavă de preaplin a unui bazin de captare-colectare pe urmă continuăm circa 2 km pe drumul auto-forestier. Trei gospodării izolate se ivesc de-aici încolo la stânga drumului ce duce spre râul Lăpuș. Drumul se termină după ultima gospodărie, de acolo unul de căruţe, şi-n final o potecă, urmează malul drept al văii Gâdelui care şi-a săpat cursul accidentat printre şisturile cristaline. Foietajul şistos-cristalinului talveg asigură suficiente puncte de traversare de pe un mal spre celălalt, primăvara însă ori după averse puternice cizmele de cauciuc sunt imperios necesare. Rocile foietate şi drapate cu muşchi verzi sporesc spectaculoasa sălbăticie a văii Gâdelui.
După circa 1,5-2 km dăm într-o poiană largă cu fâneaţă, loc agreat de turiştii-pescari-picnicari. Pentru ajunge acolo şi la un improvizat teren pentru bătut mingea, traversăm prin albie valea Gâdelui. Continuăm pe malul drept al văii Gâdelui și ieșim din poieniţa alungită, traversăm o zonă cu lăstăriş de fag prin care a fost decupat un culoar larg şi imediat poteca suie uşor la dreapta în timp ce o variantă continuă prin vadul văii Gâdelui ajugând într-o poieniţă mai mică marcată cu cu o cruce argintie de fier plus o colibă cu masă şi bănci pescăreşti din lemn. Ne aflăm la gura văii Gâdelui şi la circa 25-30 m aval de puntea suspendată ce leagă malul stâng al Româneştilor cu cel drept al Scăruţei Asprei. Malul stâng al râului Lăpuș e stâncos, dolomitic, în timp ce dreptul e ceva mai accesibil o porţiune. Traversăm puntea şi suim serpentinele abrupte ale potecii Scăruţei, în circa 45 de minunte se ajunge în extremitatea SV a Asprei.
Ne întoarcem spre Românești pe unde am venit iar de acolo prin Frâncenii Boiului, Boiul Mare, din culmea Dealului Mesteacăn spre Şomcuta Mare – Baia Mare, încheindu-ne excursia.
