De Sfântul Gheorghe, în Defileul Lăpușului
Traseul din 23 aprilie 2015 – Sfântul Gheorghe – cu M & A Kelemen și eu
Obiectiv: Defileul Lăpușului primăvara, la înfloritul pomilor; zona Codru Butesii; Mesteceni – Doștior – Balta din Frunți – Pietrele Șoimului – Bolovanu Pintii
Localizare: Maramureș, Defileul Lăpușului, Codru Butesii
Itinerar: Baia Mare-Remetea Chioarului-Ciolt-Buteasa Râu-În Mesteceni – 44 km
Marcaj turistic: -
Tip traseu: drumeție în circuit
Grad dificultate: mediu
Echipament necesar: adecvat anotimpului; neapărat bocanci aderenți și bețe de trekking – versanți abrupți și accidentați
Lungime și durată: 5 ore total – incluzând deplasarea din/ în Baia Mare, drumeția propriu-zisă 3-3 ore și 30 de minute (8-9 km)
Diferență de nivel: circa 300 m
Recomandări: harta turistică Defileul Lăpușului
Avertismente: coborârea din poiana La Sireu spre albia râului Lăpuș în zona În Frunți – fosta locație, până la inundațiile din 1970, a Morii lui Nico din Frunți, apoi urcușul spre Pietrele Șoimului de la Balta din Frunți (vizavi aflându-se gura Văi lui Boilă) se face pe versanți stâncoși extrem de abrupți, alunecoși după precipitații și îngheț; atenție la expunerea pe stâncăriile cu belvedere-risc de cădere și accidentare gravă
Căi de acces: din Ciolt prin Pustă la Buteasa Râu și-n continuare în sus, către Codru Butesei – zona în Mesteceni; e posibilă și abordarea dinspre Copalnic, în amontele văii Domoșa, prin Copalnic Deal – Preluca Nouă și apoi în jos, pe lângă Tiemetieu Rușilor în Codru Butesei – trecând pe lângă biserica de lemn, ajungând În Mesteceni
Mijloace de locomoție: autoturism personal; mountainbike
Sugestii de cazare: cort; pensiuni turistice din Remetea Chioarului-Șomcuta Mare
După Paști 2015 au urmat îngrijorătoare zile foarte reci, cu temperaturi nocturne negative și brume, asta în condițiile în care cireșii, prunii, perii și magnoliile înfloriseră deja. În comparație cu primăvara 2014, una foarte caldă, secetoasă, aceasta se dovedește a fi rece și întârziată cu cel puțin 14 zile.
În dimineața sărbătoririi Sfântul Mucenic Gheorghe, bruma groasă îmi argintase parbrizul și ferestrele autoturismului iar la ora 8 termometrul acestuia indică doar 2 grade C. E soare, prognoza ANM estimează aproximativ 17 grade C în jurul orei 14 și nicio șansă de precipitații.
Îmbarc colegii la ora 9 și pornesc spre Săcălășeni – Remetea Chioarului – Șomcuta Mare – Ciolt. Prunii, cireșii, vișinii, perii în floare par a fi mii de buchete de mirese împrăștiate de-o parte și de cealaltă a șoselei. Niciunde căprioare și fazani, ori stârci cenușii, pe care-i admiram adesea traversând o parte din lunca Lăpușului. Înfloresc păpădiile în fânețele intens fertilizate cu bălegar de grajd. Tonurile de verde au devenit extrem de variate și practic indescriptibile iar grădinile abundă de lalele, narcise, zambile dar cel mai violent impact vizual îl generează tufele sângerii de gutui japonez.
Suim din Ciolt pe Pustă (reper o casă solitară chioreană modestă, spoită-n ultramarin, pitită într-o livadă densă de pruni), traversăm zona aridă calcaroasă și după ce coborâm în șaua largă care precede urcușul final către Buteasa, coborâm la stânga, pe drumul pietruit, spre Buteasa Râu-Vadu Lupului, având în dreapta modesta dar sălbatica vale Cărbunăriștea. Nu poți descrie acest parcurs decât cu impresia că te afli în fața unui nesfârșit buchet proaspăt și alb, asortat cu variate tonuri delicat – pastelate de verde.
Oprim puțin dincolo de râul Lăpuș, pentru a admira tumultoasa curgere a apelor verzui după care continuăm spre Codru Butesei – În Mesteceni, cu o porțiune de drum pietruit spălat pluvial și cu pantă foarte accentuată. Treptat panorama devine circulară, peste mestecenii tineri, cireșii și perii sălbatici în floare, fagii abia înfrunzind, stejarii solitari, falnici, remarcăm vârful Ciolt, Dealul Colnice, Dealul Cetății Chioarului, Buteasa, o parte din Întrerâuri. Admirăm apoi, la stânga drumului, o fostă casă chioreană cu acoperiș de draniță, abandonată, folosită azi ca șopru pentru baloții cilindrici, uriași, de fân. Continuăm cu autoturismul câteva sute de metri, ușor descendent, în stânga apare o gospodărie mare și cu tot felul de mijloace de transport și utilaje agricole. De la proprietarul amabil luăm câteva relații referitoare la toponimii și traseul pe care intenționam să-l facem (eu a doua oară după ce în 1 decembrie 2012 am suit din albia râului Lăpuș – locația În Frunți, alături de D. Pascu, M. Gheție și V. Moroșan, ajungând În Mesteceni și apoi la autoturismul rămas la Buteasa Râu; A & M Kelemen sunt în premieră pe acest parcurs din prima parte a circuitului dar am fost împreună în toamna timpurie a lui 2014 la Bolovanu Pintii și Pietrele Șoimului). Gospodarul ne-a spus că amenajase cu buldozerul o parte din vechiul drum de car ce cobora odinioară În Mesteceni, acompaniind un pârâu accidentat, traversând poienița Droștior, mai apoi La Sireu -cu izvor pastoral la baza unui solitar fag gros- pentru a ajunge În Frunți, la fosta Moara lui Nico (spulberată de viitura de pe râul Lăpuș la inundațiile catastrofale din 1970). După capătul drumului nivelat urmează o scurtă porțiune îngustă din vechiul drum apoi poteca dispare imediat în aval de izvor. Până aici, din stânga, vreo 2-3 pâraie/torente accidentate curg pe versantul împădurit cu foioase. De sub izvor se conturează două torente, unul scurt afluind celui abrupt-accidentat lung și cu albia bolovănoasă și praguri înalte, în cele din urmă intrând în râul Lăpuș-malul geografic drept. Privind spre SV-V, peste albia Lăpușului care acum, datorită pragului traversat și debitului consistent, auzim vuind de departe, apar stâncăriile șistos cristaline verticale aferente Butesei – În Frunți.
O vreme coboarâm prin dreapta pârâului-torent apoi, pentru a evita o zonă finală extrem de abruptă și stâncoasă, traversăm torentul continuând oblic-descendent pe malul său stâng. Ajungem în albia bolovănoasă largă a râului Lăpuș, la circa 50-150 m în amonte de gemenele stâncării În Frunți, respectiv la aproximativ 50 m în aval de gura foarte sălbatică/accidentat stâncoasă a Văi lui Boilă *(pe care am coborâm și la final am suit, venind din Buteasa, în urmă cu vreo 3 ani împreună cu M & A & A Kelemen, S. Codrean) și Balta din Frunți – o zonă frumoasă largă de acalmie a apelor râului. Prospectăm foto scrupuloși zona, impresionantă mulțumită apelor verzui și cu valuri alb înspumate, dar și a șisturilor cristaline, micașisturilor și calcarelor metamorfice intens rulate și șlefuite multimilenar, apoi continuăm pe la belvederile stâncoase de pe malul drept al Bălții din Frunți, în cele din urmă, fiind obligați de stâncăriile inexpugnabile care plonjează pe versantul abrupt până în albie, începem lungul și abrupt-solicitantul urcuș prin codrul de foioase, în final ieșind pe un picior SV-V cu praguri, lespezi și grinzi stâncoase deasupra Pietrelor Șoimului. De aici avem superbe priveliști spre Berchezoaia, Dealul Colnice, defileul scurt, dar sălbatic-afund, al Văii lui Boilă și îndeosebi asupra minunatului în orice anotimp, larg amfiteatru -E-NE- al Butesei dar și mai spre SE, către Dealul Plopiș și versantul său împădurit orientat spre Săhelbe – locația peșterii Curtea Căpitanului.
Suim pe culmea E a Pietrelor Șoimului și curând, la stânga, într-un vâlcel cu mestecăniș tânăr, străjuit de un minunat păr sălbatic înflorit, apăru Bolovanu Pinti – un gogoloi calcaro-marmorean aproape rotund și imens, inexplicabil aflat acolo unde rocile sunt reprezentate de șisturi cristaline și micașisturi. Ne-am delectat cu alte perspective spre În Frunți și Buteasa apoi cu colosalele umbre ale coroanelor stejarilor masivi, răzleți, panorama spre biserica de lemn din Codru Butesei – monument istoric, la dreapta ei, mai sus, destul de noua biserică de lemn din Dealul Pițigăi după care suim pe un drum de car din Dosu Codrului, ieșind curând la o gospodărie mare, ordonată. De aici încolo urmăm către Prihod, printre livezile dominate de pruni în floare, drumul pietruit îngust care face legătura cu cel principal care leagă Buteasa Râu de Codru Butesei – Preluca Nouă. Ajungem în drumul principal și o luăm în jos, spre stânga (SV-S) savurând din plin magica punere-n scenă a Primăverii 2015 – capricioasă dar, în sfârșit, înveșmântată în straie sărbătorești.
Îmbarcați, plecăm prin Ciolt spre Baia Mare, oprindu-ne puțin în drumul spre Săcălășeni pentru a nemuri un extraordinar covor galben portocaliu de păpădii abia înflorite. Din tardivele ninsori abundente căzute pe creștetele pleșuve ale Pietroasei, Ignișului, Mogoșei și Gutâiului se mai văd doar alb-imaculate, înguste, gulere iar în Baia Mare temperatura ajunsese după ora 14 la 18 grade C.
