Țara Lăpușului: Pe Piatra Pintii din Rohia
Traseu: valea Nireș - Lacul Lighet – Rohia – Piatra Pintii (altitudine 580 m) - satul Boiereni – biserica de lemn Sfântul Nicolae de La Greci - biserica Sfinții Arhangheli monument istoric din Dealul Cârjii -satul Fântânele – biserica de lemn monument istoric Sfânta Maria
Obiectiv: Țara Lăpușului, valea Nireș cu Lacul Lighet, Rohia – Piatra Pintii (altitudine 580 m), satul Boiereni – bisericile de lemn Sfântul Nicolae de La Greci și Sfinții Arhangheli – monument istoric – din Dealul Cârjii, satul Fântânele – biserica de lemn monument istoric – Sfânta Maria
Localizare: Maramureș, Țara Lăpușului, Târgu Lăpuș și satele Rohia, Boiereni, Fântânele
Itinerar: Baia Mare – Tg. Lăpuș – valea Nireș – Rohia – Boiereni – Fântânele – Baia Mare – 146 km
Marcaj turistic: -
Tip traseu: drumeție montană și turism auto
Grad dificultate: ușor
Echipament necesar: lejer, adecvat anotimpului
Lungime și durată: circuitul din Rohia la Piatra Pintii presupune 5-6 km și 3-3 ore și 30 de minute (în funcție de varianta de abordare aleasă); vizitarea tuturor locațiilor lăpușene și a obiectivelor enumerate anterior, incluzând deplasarea din/în Baia Mare, necesită circa 8-9 ore
Diferență de nivel: la Piatra Pintii circa 250-300 m
Recomandări: harta turistică Defileul Lăpușului; de vizitat Mănăstirea Sfânta Ana Rohia și Mănăstirea Rohița din Boiereni aflată sub vârful Aluniș din Culmea Breze
Avertismente: -
Căi de acces: din Târgu Lăpuș prin Rohia
Mijloace de locomoție: curse Baia Mare – Târgu Lăpuș, în continuare autobuze locale spre Rohia – Boiereni – Fântânele; autoturism personal
Sugestii de cazare: pensiuni din Tg. Lăpuș, Rohia, Mănăstirea Sfânta Ana – Rohia, Mănăstirea Rohița
Invalid Displayed Gallery
Descriere traseu:
Plecăm din Baia Mare spre Cernești – Dealul Pietriș – Târgu Lăpuș. Continuăm traversând podul peste râul Lăpuș către Stadion – Stația Meteo Târgu Lăpuș. Lacul Lighet, antropic, amenajat de silvici pe valea Nireș, e aproximativ vizavi de Stația Meteorologică, 100 m în stânga drumului din amontele văii Nireșului. Accesul se face printr-o poartă galben-verde – reper Bs I/965. Imediat în dreapta drumului pietruit-descendent spre dig e o cabană silvică și dependințele acesteia-în jur molizi.
Revenim la drumul asfaltat și continuăm în amontele văii Nireș pe care au fost amenajate în cascadă mici heleștee private, vile și case de vacanță.
Conform hărții Defileul Lăpușului încă din Târgu Lăpuș acest drum/valea Nireș ar trebui să fie marcat turistic cu cruce albastră spre Mănăstirea Sfânta Ana Rohia, dar marcajul apare abia după circa 3,5-4 km, din dreptul unei răstigniri de unde poteca suie pe un picior din dreapta după care coboară spre SV la vestitul ansamblu monahal creștin-ortotox.
După întoarcerea în Tg. Lăpuș continuăm la stânga, în amontele văii Ursoiului – cu o altă salbă de mici heleștee, vile și case de vacanță – spre Rohia (7 km). În dreapta șoselei înguste apare o mică râpă gresoasă cu trovanți dispuși în straturi apoi, din cumpăna apelor, spre V-SV-S, se deschide larg panorama depresiunii satului Rohia. Coborâm serpentinele largi la intrarea în Rohia.
Drumul continuă înainte spre Boiereni. Din acesta, din zona SE a Rohiei spre stânga, se desprinde varianta ascendentă spre Mănăstirea Sfânta Ana – reper o monumentală poartă de lemn. La dreapta e varianta ce intră în zona SV-V-NV a Rohiei și care se bifurcă înaintea podului peste valea Bloaja. La stânga, peste pod, drumul duce către cele două biserici zidite, cu turle argintii, azi ambele de cult ortodox, anterior însă cea de la finele văii Ursului, cu monumentul din andezit negru dedicat memoriei eroilor căzuți în cele două conflagrații mondiale fiind greco-catolică.
Spre dreapta, prin fața unui magazin-birt, o ia drumul spre Fântânele (5 km-asfaltat – trecând pe lângă Pensiunea Maria). Din drumul spre Boiereni se desprinde mai apoi spre dreapta varianta șoselei naționale, aflată în curs de modernizare, către Cășeiu-Dej (35 km) ce trece prin Măgoaja – locul nașterii vestitului haiduc Pintea Grigore Viteazu (8 km din Rohia).
Privind spre SV din drumul Rohia-Fântânele, prin dreapta turlei fostei biserici greco-catolice de la capătul văii Ursului, se vede o pitorească râpă gresoasă ocru-bej, înaltă și verticală, cu trovanți mari dispuși în straturi. Localnicii nu i-au dat nume acestui pitoresc obiectiv geologic.
Pentru a sui din Rohia la Piatra Pintii există 3 variante de acces, la retur putându-se opta pentru un alt traseu după cum urmează :
A: Rohia – biserica cu monumentul eroilor – pe drumul forestier din amontele văii Ursului, având în dreapta spectaculoasa râpă grezoasă cu trovanți, de la ultima casă se suie pe versant la stânga (E-NE), pe lângă un afluent al acesteia, lăsând în dreapta un mic sălaș pastoral de vărat și ieșind într-o largă șa din Ponița lui Marian. La stânga șeii Poniței lui Marian e creștetul parțial nud, în rest acaparat de mestecăniș tânăr, al Dealului Observatorului (în perioada de ocupație austro-ungară dealul înalt, cu pajiște și activități pastorale dar și cu o largă vedere (de la E la N și V) era folosit de către locuitorii din Rohia pentru a urmări mișcarea și apropierea trupelor austro-ungare și alarmarea localnicilor care aveau astfel răgazul necesar pentru a se pune la adăpost). Din Șaua Poniței lui Marian la dreapta – SE – suie alert prin făgetul matur un șleau de car – reper în dreapta Bs I/782. Urmăm șleaul circa 250-300 m și ajungem la bancul gresos silicios Piatra Pintii – înalt de vreo 2-2,5 m, lat de 3-3,5 m și lung de circa 10-12 m, acoperit integral cu mușchi pe fața NE-E înclinată ca o șarpantă de casă și cu două, extrem de vag conturate, abriuri incipiente pe latura SV, aproape verticală. Nu există nicio urmă de înscrisuri, desene sau alte însemne antropice pe niciuna dintre laturile Pietrei Pintii, din fericire nici macar poluantele estetic graffitti–uri turistice. De fapt chiar dacă ar fi existat vreodată așa ceva, naturalele alterări exogene soldate cu exfolierile anuale ale straturilor fine de gresii consecutiv acțiunii apei, curenților de aer, înghețului și dezghețului, ar fi dus la extrem de grabnica dispariție a acestora.
B: Varianta cea mai directă, dar și cu panta maximă, e pe un șleau îngust de car începând din Rohia – malul stâng geografic al văii Bloaja, suind pe un picior cu huci dominat de mestecăniș și orientat NV-SE, aflat între bazinetul văii Ursului la V și cel al văii Dobrului la E, trecând peste Dealul Observatorului – reper un ștuț de sondă înalt de circa 1,2 m. De-acolo coborâm ușor în Șaua Poniței lui Marian apoi urcăm susținut cei circa 250-300 m până la Piatra Pintii – recomandăm această variantă pentru coborârea rapidă în Rohia.
C: Abordarea traseului din zona SE a localității Rohia, după ce șoseaua spre Boiereni/ Cășeiu trece de poarta monumentală a Mănăstirii Rohia deviind la dreapta. Traversăm podul peste valea Bloaja și imediat după aceea urmărim înspre amonte drumul forestier de pe valea Dobrului până dincolo de o rampă de afluire-debitare-încărcare a buștenilor. Aici abandonăm drumul forestier, cu afunde ogașe și conuri de dejecții de origine torențială, suim la dreapta printr-o poiană abruptă, urmărind un vechi drum de car, pastoral, actual de TAF, pe direcția NV-V-SV și ieșim la un vechi sălaș de vărat cu căsoaie-șură-grajd. Aici drumul înierbat-ingust traversează un picior (de pe care la NE se vede turla bisericii Mănăstirii Rohia) cu mestecăniș după care coboară ușor și costiș spre obârșia unui pârâu modest, fără nume (pe harta Defileul Lăpușului) – reper un izvor pastoral captat într-un butoi de plastic de cca 100 l îngropat în sol și cu capac roșu iar pe crăcanele unui arbore tânăr sunt lăsate trecătorilor/păstorilor cutii goale de conserve drept căni. De aici, dacă privim spre SV, printre mesteceni vedem la circa 100 m Șaua Poniței lui Marian la care ajungem curând după care urmeaza urcușul la stânga-trecând pe la Bs I/782 – pentru a ajunge la Piatra Pintii. Chiar la ieșirea în șa, privind spre SV, se vede căsoaia de vărat de pe versantul cu poiană amplă coborând în flancul geografic drept al văii Ursului iar la V, în partea stângă a văii Ursului, spectaculoasa râpă înaltă de gresii silicioase cu trovanți dispuși în straturi. Suind din șa spre dreapta (N) ajungem repede pe vârful Dealului Observatorului.
După drumeția în circuit la Piatra Pintii, vizităm satul Boiereni, cu case și gospodării lăpușene muntenești și cele două biserici de lemn, respectiv cea fostă greco-catolică cu hramul Sfinții Arhangheli – ridicată în 1782 în Suciu de Sus și donată Boiereniului la 1810 pentru a fi amplasată pe Dealul Cârjii – declarată monument istoric, cu fresce pictate în manieră naivă pe bolta naosului și catapeteasmă și o particularitate – ușa de acces în pronaos aflată inițial pe latura sudică a fost mutată pe cea nordică, la capătul potecii ce suie din sat trecând prin țintirimul cu morminte înierbate și foarte puține cruci, acaparat vertiginos de huci. De menționat la acest lăcaș de cult neavenita tencuire și zugrăvire a pronaosului și a naosului, ocazie cu care s-a schimbat radical nu doar aspectul interior ci și au fost pe veci distruse frescele murale. Clopotele gemene sunt în turla unică-vestică – de deasupra pronaosului.
În dreapta văii, aproape vizavi de biserica Sfinții Arhangheli dar spre NE, e biserica de lemn cu hramul Sfântul Nicolae – ortodoxă-nedeclarată deocamdată monument istoric – ridicată la 1815. Dacă în cazul bisericii Sfinții Arhangheli doar dranița turlei a fost înlocuită cu tablă galvanizată, la biserica Sfântul Nicolae atât turla cât și șarpanta sunt în prezent din tablă galvanizată. În biserica Sfinții Arhangheli s-a slujit o singură dată în 2014 și niciodată în biserica Sfântul Nicolae – enoriașii îndreptându-se în ultimii ani spre noua biserică zidită, mare și cu turle și șarpantă argintii.
Pentru a vizita Mănăstirea Rohița cotinuăm pe drumul forestier pietruit, ce trece prin fața bisericii Sfântul Nicolae, încă circa 3 km. La întoarcerea în Rohia, după poarta Mănăstirii Sfânta Ana Rohia deviem la stânga, iar înainte de podul peste valea Bloaja continuăm pe varianta din dreapta, apoi trecem printr-o zonă colinară deosebit de pitorească și ajungem în satul Fântânele, având în față biserica zidită-nouă și cu turle argintii iar foarte aproape în dreapta ei biserica de lemn Sfânta Maria – înălțată la 1900, declarată monument istoric însă oribil restaurată, cu turla și șarpanta din tablă, precum și o parte din tâmplărie, vopsite strident în roșu ruginiu.
Întoarcerea în Baia Mare o facem prin Rohia – Tg. Lăpuș. Toate obiectivile pot fi vizitate în oricare anotimp.
