Parcul Natural Munţii Maramureşului: Pe vârful Zâmbroslava Mică și vârful Zâmbroslava Mare

Traseu: Cabana Șesuri – valea Șesuri – valea Fântânele – vârful Zâmbroslava Mică – vârful Zâmbroslava Mare

Obiectiv: valea Șesuri, valea Fântânele, vârful Zâmbroslava Mică și vârful Zâmbroslava Mare, izbucul și martorii de eroziune calcaroși

Localizare: Maramureș – Suceava la limita Parcului Natural Munții Maramureșului cu Obcinele Bucovinei

Itinerar: Baia Mare – Borșa – Pasul Prislop – Cabana Șesuri – 185 km

Marcaj turistic: în debut, scurtă vreme, punct roșu

Tip traseu: circuit turistic alpin

Grad dificultate: ușor

Echipament necesar: adecvat anotimpului

Lungime și durată:10-12 km, 4 – 4 ore și 3 de minute

Diferența de nivel: 1000 m

Recomandări: harta topo 1:25.000, harta Parcul Natural Munții Maramureșului; acest traseu se poate face combinat cu Munții Țibăului

Avertismente: zonă cu urși, stâne cu câini ciobănești

Căi de acces: din DN 18 – valea Bisteriței Aurii, spre Cabana silvică Șesuri

Mijloace de locomoție: curse Baia Mare – Borșa – Iacobeni – Vatra Dornei sau autoturism personal

Sugestii de cazare: cort, cabane silvice, pensiuni agro-turistice din Borșa sau de pe Bistrița Aurie

Descriere traseu:
De la Cabana Șesuri mergem pe valea Şesuri aproximativ 3,8 km pe un drum auto-forestier. Cotim la dreapta în dreptul Piatra Şesuri, o stâncărie calcaroasă semeaţă din stânga carierei. Până aici e prezent marcajul pătrat alb/roşu al limitei de est a Parcului Natural Munții Maramureșului împreună cu cel turistic, punct roşu, ce suie spre Fântâna Stanchii, în creasta principală (traseu de aproximativ 4 ore și 30 de minute – 5 ore de mers – vreo 13-15 km – conform I. Pop).

De aici continuăm la dreapta, în amontele văii Fântânele, comparabilă ca aspect și debit cu valea Şesuri ce-i afluieşte din stânga. Încep să apară versanţii vast exploatați forestier – pădurile aparţin composesoratelor silvice din Borşa (ocolului silvic privat). Pâraiele-şi fac albiile de-a lungul carosabilului. Un izbuc apare la stânga drumului. Până aici se poate ajunge cu autoturismul deși drumul e execrabil pe alocuri. Traseul o ține în amontele văii Măguriţii cu albia săpată-n marne. Scurt-circuităm o mare voltă a drumului forestier luând-o pe unul de TAF și ajungem într-o şa.

Drumul auto-forestier continuă înainte iar traseul la dreapta, prin molidişul tăiat de un culoar de TAF. Drumul suie accentuat, în dreapta rămâne o zonă devastată forestier. Intrăm în molidiş, ieșind curând în pajiştea alpină. Privind în urmă vedem culmile dantelate ale Munţilor Rodnei. De acum apar amenajările genistice defensive, tranşee, lăcaşuri de tragere, pâlnii rotunde înierbate din cele două războaie mondiale.

O stână se ivește în dreapta culmii care leagă de la nord spre sud vârful Zâmbroslava Mare de vârful Zâmbroslava Mică, primul cu punct trigonometric de lemn şi bornă topo DTM, al doilea cu o cruce de lemn şi o inconfundabilă stâncărie calcaroasă spre V-NV. Panorama sudică oferă vederii Măgura Geamănului (1463 m), cu o rectangulară pajişte-n creştetul înconjurat de molidiş, la vest e vârful Gemănului (1539 m) cu întins gol alpin.

Suim spre un vârfuleţ cu cruce, tranşee şi lăcaşe de tragere, vârful Zâmbroslava Mare situându-se la nord-est, relativ aproape, fiind accesibil pe versantul cu molidiş spart de un culoar. Vârful Gurguiatu şi Sâlhoi sunt la nord, cel din urmă cu un impresionant şir de stâncării – rezervaţie peisagistică – iţite din molidiş. Peştera Comorii se ascunde sub vârful Măguriţei (1461 m). Primăvara mii de părăluţe înviorează pajiștea suculentă. Apare căsoaia unei stâne (dărăpănată).

Ajungem la punctul trigonometric de pe Zâmbroslava Mare. Spre nord-est, departe-n Ucraina, atrag atenţia albele sfere ale fostei staţii de radio-emisie, în dreapta, mai aproape, e vârful Omu din Munţii Suhard apoi spre sud-est vârful Roşu, Inăuţ şi Inău din Munţii Rodnei. De aici se văd și Munţii Ţibău, de la vârful Iedu spre Ţapu Mic şi Mare, vârful Troiţei apoi imensa seceră a Măgurei Mici şi Mari. La sud, sub noi, e şaua şi stâna din stânga ei, o zigzagată tranşee făcând legătura cu liziera vârfului Zâmbroslava Mică. De la plecare și până aici se face in jur de 1 oră și 45 de minute, lejer. La vest, departe, dincolo de Cornu Nedei, Fântâna Stanchi, Bălăsina, Jupania… apare piramida semeaţă a Toroiagăi.

Abandonăm acest vârf continuat în prelungă pajişte descendentă spre nord-est, pornind către Zâmbroslava Mică, acompaniind tranşeele inundate primăvara de primule, părăluţe, ştevie şi ceapa ciorii. Urmăm poteca pastorală largă ce suie tangent spre sud-est prin molidiş. Amenajările genistice acaparează mai ales zona de vest-nord-vest şi nord-est a muntelui, aici remarcând şi o cazemată mică, din beton, aruncată-n aer la cererea armiei sovietice. Un ponor trădează activităţile carstice din zonă.

Ajungem la stâncăriile nordice marcate cu cruce de lemn, la sud, după o culme înşeuată, aflându-se mai multe stâncării calcaroase fotogenice. De departe cea mai impresionantă stâncă, aducând unei coroane regale uriașe, e la nord-vest de vârf. Se văd de aici Stâncăriile Sâlhoiului. Vârful Zâmbroslava Mică e ceva mai la sud, aplatizat şi acoperit de o vastă pajişte alpină.O luăm într-acolo. Ne șochează și dezolează vederea uriaşelor parcele defrişate la ras, de 25-40-55 ha fiecare. A fost exploatat la ras întreg versantul drept al Măguriţei şi apoi al văii Fântânelei.

Nu putem coborî direct spre sud fiindcă se ajunge la un brâu stâncos cu vâlcele şi săritori. Îl evităm prin stânga și ajungem la o stână cu foste gatere. Coborâm în dreapta pe un drum de TAF/pastoral ce taie un molidiş. Circuitul se încheie în dreptul bornei silvice VII/249 de pe valea Măguriţei după care o luăm spre Şesuri, oprim la izbucul ce iasă tumultuos din calcare. Trecem pe lângă cabana silvică Şesuri iar de-acolo o luăm spre casă.

Admirăm Lunca Bistriţei Aurii, suind spre Pasul Prislop, coborând în Borșa – panoramele spre Munții Maramureșului în dreapta și Munții Rodnei la stânga sunt extraordinare, indiferent de anotimp, de exemplu de la gheara recurbată a vârfului Inău (2280 m) cu prim plan vârful Tomnatec II (1943 m) spre vârful Putredu.

Din Dealul Moiseiului ne luăm rămas bun de la vârful Pietrosul Rodnei (2303 m) apoi, din Dragomirești, de la piramida Ţibleşului, continuăm pe Valea Izei până la Bârsana, de-acolo deviem spre Văleni, Călineşti şi-n susul Văii Cosăului, spre Budeşti – Pasul Neteda, ajungem la Baia Mare.

Alte trasee si atractii turistice:

Parcul Natural Munţii Maramureşului: Din Repedea în Poiana Narciselor și pe vârful Tomnatec Parcul Natural Munții Maramureșului (Poienile de Sub Munte): Coșnea – Stânișoara – vârful Mihailec – Vârtopu Mare – Luhei Parcul Natural Munții Maramureșului: Baia Borșa – Gura Băii – Lucăciasa – Valea Vaserului Munții Maramureșului: Din Crasna via Paltinu pe Muntele lui Șerban și Pop Ivan