Parcul Natural Munţii Maramureşului: Din Repedea în Poiana Narciselor și pe vârful Tomnatec

Traseu: Repedea – Poiana Narciselor - vârful Paltinu - Șaua Paltinu – Capu Groșilor – valea Repedea

Obiectiv: Poiana Narciselor Săhleanu – Tomnatic, vârful Tomnatec, Șaua Paltinu, Capu Groșilor, valea Repedea în aval de Smereceni

Localizare: Maramureș, Parcul Natural Munţii Maramureşului

Itinerar: Baia Mare – Sighetu Marmației – Petrova – Ruscova – Repedea – circa 125 km

Marcaj turistic: această variantă de traseu e marcată cu triunghi roșu doar până la borcut, din Repedea, zona fostului District Silvic, în amontele văii Tomnatec

Tip traseu: circuit alpin

Grad dificultate: solicitant, dificil datorită lungimii și a reliefului foarte variat

Echipament necesar: adecvat anotimpului; neapărat hanorac, bocanci aderenți și bețe de trekking

Lungime și durată: 22-25 km,11-12 ore

Diferența de nivel: circa 1350-1400 m

Recomandări: harta Parcul Natural Munţii Maramureşului, harta Munţii Maramureşului (publicată în revista Munţii Carpaţi, nr. 37/2003, autori D. Iştvan – I. Pop; consultarea prognozei meteo

Avertismente: zonă pastorală, atenție la câinii ciobănești; habitat al viperelor și urșilor

Căi de acces: din Repedea

Mijloace de locomoție: curse Baia Mare – Repedea -Poienile de Sub Munte; autoturism personal

Sugestii de cazare: cort, pensiuni

Descriere traseu:
Pornim din Baia Mare spre Sighetu Marmaţiei – Dealul Hera – Ruscova – Repedea. Din Dealul Hera admirăm Muntele lui Şerban, Pop Ivan, Paltinu la stânga iar la dreapta Ţibleşul și Pietrosul Rodnei. Urmărim șoseaua prin lunca râului Vişeu; în Leordina admirăm în stânga Farcăul, Culmea Rugaş şi Mihailecul.

După Leordina, traversăm podul peste râul Vișeu și cotim din DN 18 spre Ruscova – Repedea apoi, la podul de pe valea Repedea, la confluenţa cu râul Ruscova, ieşim din asfalt pentru a continua aproximativ 3 km, până la fostul District Silvic Repedea.

Echipați cu rucsaci de tură și bețe de trekking mergem pe valea Repedea în amonte câteva sute de metri. Marcajul turistic bandă albastră (spre Pietriceaua – lacul Vinderel – vârful Farcău) trece peste un pod de lemn valea Repedea pentru a sui în dreapta, în timp ce marcajul triunghi roşu ne orientează la stânga, în amontele văii Tomnatec până la borcut.

Îl urmăm scurtă vreme pe drumul auto forestier ce suie tăind capătul Culmii Săhleanu, acompaniind apoi valea Repedea dincolo de Pichetul Poliţiei de Frontieră Smereceni (circa 6 km) şi confluenţa cu pârâul Vinderel, în continuare spre Dancu (alţi vreo 3-4 km – de aici putându-se aborda turistic vârful Farcău).

Triunghiul roşu abandonează drumul forestier acompaniind în amonte valea Tomnatec cu mulţime de repezişuri şi marmite. Drumul de TAF, spălat de viituri e transformat în albie accidentată și pune problema frecventelor traversări peste bolovanii alunecoşi sau peste trunchiuri/răgălii. Marcajul turistic amplasat pe arbori sau stânci dispare pe alocuri consecutiv dislocării rocilor şi tăierea arborilor.

După 1 oră și 30 de minute de la debut ajungem în poiana străjuită de molizi şi făget în care, pe malul geografic stâng al văii Tomnatec, la fântâniţa cu borcut (carbogazos, feruginos, slab mineralizat). Aici marcajul turistic triunghi roșu continuă la stânga în sus (o vreme fiind greu de urmărit).

Continuăm de la borviz puţin în amontele văii Tomnatec, pe malul său geografic stâng, traversăm un torent şi suim la N spre o apropiată poiană cu fânaţă, șopruri pentru fân și căsoaie de vărat. Continuăm pe o potecă vaga înspre V, ajungem la un intrând nordic lung şi abrupt al poenii prin care suim până la lizieră.

Urcăm accentuat până în culmea orientată NE-SV, îngustă şi stâncoasă. La V curge un afluent vijelios al văii Tomnatec. Culmea are o potecă largă, mai bine conturată înspre SV şi foarte puţin spre N, direcţia pe care o urmăm pentru a accede în – aria naturală protejată – Poiana Narciselor şi de acolo spre vârful Paltinu.

Au trecut deja 2 ore și 30 de minute de la plecare și în lipsa potecii continuăm prin pădure tangent în sus și pe direcţia nord, apropiindu-ne de arealul de păşunat aflat la S de Culmea Săhlăeanu – vârful Tomnatecu (1618 m). Facem un popas şi imediat după aceea observăm înspre NE un mic luminiş spre care înaintăm pentru a intersecta poteca nemarcată turistic ce suie din valea Repedea în lungul Culmii Săhleanu trecând în debut pe lângă o poiană cu gospodărie şi sălaş muntenesc.

Continuăm spre N urmărind culmea custuroasă formată din şisturi cristaline cu lentile albe de cuarţ, strecurându-ne pe la poalele molizilor iar după 3 ore și 45 de minute de la debut atingem poteca ce coboară uşor spre V, la o fostă stână tradiţională cu căsoaie şi căşerie din Săhleanu. O colibă e ceva mai la V, deasupra ei, pe versantul acaparat de brusturet şi urzici, o altă căsoaie pastorală scundă, din bârne şi cu şarpanta din draniţă. Tăiem în urcuş uşor poiana spre NV, descoperind în dreapta sus, spre Culmea Tomnatecu marcată cu molidiş, afinişul întins din care răsar mii de narcise.

La izvor poposim, refacem proviziile de apă, apoi nu continuăm pe poteca pastorală ce duce spre V-SV ci suim direct prin pajiştea cu afiniş şi narcise. În stânga jos, departe, apare stâna Tomnatic (pe malul stâng a văii Tomnatec) cu văcăriște (căsoaie și sălașe din bârne de molid). Dăm de o potecă orientată pe curbă de nivel spre V şi urmând-o ajungem la un al doilea izvor cu aspect de izbuc abundent.

Continuarea potecii spre V presupune coborârea spre un vâlcel cu limbă lată de molidiş şi apoi ieşirea pe un picior SE al Paltinului, către Poiana Plaiului. Continuăm însă către NV prin pajişte, traversăm mari insule cu narcise, admirând panorama spre vârful Certina (1184 m) şi mai spre SV – Culmea Prislop, pajiştile alpine cu tradiţionale locaţii de stâne. În pajişte apar frecvent anemone (Anemone nemorosa), cupe (Gentiana kochiana), ghiocei şi în culme câteva nivaţii cu oglinzi întunecate de tăuri în care se reflectă molidişul vârfului Tomnatec. Printr-o breşă NV se deschide perspectiva spre Paltinu – Râpa – Capu Groşi şi în fundal, mai departe, vârful Pietros ucrainean (de dincolo de vârful Pop Ivan care rămâne invizibil însă).

O potecă pastorală largă abandonează culmea pentru a o tăia tangent iniţial, imediat apoi descendent, orientându-se spre obârşia văii Prislop şi-n final spre tradiţionala stână Nedeia (Nedaia). O urmăm pentru a ajunge în şaua Paltinu. Preferabil însă trebuie urmărită poteca ce suie scurt pe vârful Tomnatec (cu două mameloane împădurite cu molid, separate de o înşeuare cu pajişte într-o poieniţă îngustă).

Poteca pe curbă de nivel, şi imediat după aceea descendentă, situată pe versantul NE al vârfului Tomnatec, traversează o zonă cu afiniş și călugări ciclamen, apoi degetăruţi şi brânduse. Traversăm un vâlcel larg, cu doborâturi de arbori, separând cele două vârfuri (habitat al cocoșului de munte).

Ieşim, după 7 ore de la începutul turei, pe culmea ce leagă vârful Tomnatecu de Șaua Paltinu, având în faţă vârful Paltinu (1711 m) şi apoi sinuoasa culme ce suie spre Râpa (1873 m) şi-n continuare spre invizibilul de aici vârf Pop Ivan (1937 m), mai spre dreapta se vede vârful Pietros ucrainean şi în continuare linia frontierei româno-ucrainiene ce continuă spre Holovaciu (1546 m), Bendreasca (1549 m) , Micu Mare (1817 m), Stogu (1651 m) , Bârsănescu…

La interior, decalat şi impresionând prin grandoare, e Farcăul (1957 m) apoi şaua cu lacul Vinderel şi dincolo de ea, spre NE, Mihailecu (1918 m) din care se desprinde spre S Culmea Rugaşu. În dreapta, adică la E şi aparent foarte aproape, peste nevăzuta vale Repedea, e Pietriceaua, cu două vârfuri inegale şi albită de calcarele cu molidiş rar ascunzând surprize speologice. Aici mai facem un popas.

Suim spre vârful Paltinu pe o potecă pastorală ieşind dincolo de vârful Paltinu, în şaua largă dinspre Râpa, la panorama deschisă spre Muntele lui Şerban, obârşiile văii Frumuşeaua şi Criva. Rododendronul înflorește aici mai târziu, pe abrupturile stâncoase E-NE. De aici putem admira Pietrosul Bardău, Toroioaga, Ţiganu din Parcul Natural Munţii Maramureşului dar şi Pietrosul Rodnei.

Mult mai aproape se vede ghereta polițiștilor de frontieră din Capu Groşilor şi, la SE de aceasta, saivanul, lângă el noua căsuţa pastorală. De aici mai trebuie minim un ceas pentru a sui pe vârful Pop Ivan şi aproximativ 45 minute pentru returul în şa.

Pornim la vale, cu Farcăul, pârâul Vinderel, Mihailecu şi Pietriceaua în faţă, urmăm poteci descendente pastorale parţial distruse de avalanşe. Drumuri întretăiate de TAF urâțesc pajiştea de la Nedeia şi în jos, pe piciorul cu molidiş aproape dispărut post exploatare, dintre pârâul Plăicu şi pârâul Prislop, apoi suie spre Capu Groşilor şi Holovaciu. Traversăm pajiştea alpină cu bolovani şistos cristalini cu albe lentile de cuarţite, molizi rari, narcise, degetăruţi şi anemone, și ajungem la saivan.

De aici coborâm spre Izvorul Grănicerilor printr-o vastă zonă exploatată silvic la ras după 2006, până spre Pichetul Smereceni de pe valea Repedea. Depăşim zona cu rarişte de fagi şi molizi şi o mică plantaţie de molizi spre S, către pârâul Plăicu, urmând spre Smereceni – valea Repedea drumul de TAF cu aspect de şleau afund de 2-3 m, larg de până la 3-4 m, după tractarea buştenilor şi spălarea torentelor.

Ajungem la drumul auto forestier care coboară pe versantul drept al pârâului Holovaciu la confluenţa cu valea Repedea, în faţa pichetului grăniceresc Smereceni, schimbăm direcţia urmând un drum sinuos de TAF ce coboară spre malul geografic stâng al pârâului Plăicu. După 2 ore de la plecare din Șaua Paltinu – Râpa ajungem la drumul auto-forestier, în dreptul confluenţei Plăicu – Repedea.

Încă 1 oră și 30 de minute ne trebuiesc pentru a parcurge de-aici drumul forestier până la Districtul Silvic Repedea, în avalul văii Repedea, frumos amenajată hidrotehnic, ca şi pâraiele afluente, pentru limitarea efectelor viiturilor, pe parcurs lăsând în dreapta confluenţa cu văii Prislop, imediat după aceea, la stânga, o veche gospodărie pastorală.

După 11 ore şi un parcurs total de aproximativ 22-25 km încheiem excursia pornind spre Baia Mare (putem devia din Fereşti la stânga, în amontele văii Cosăului, spre Budeşti – Pasul Neteda – Cavnic – Baia Mare).

Alte trasee si atractii turistice:

Parcul Natural Munţii Maramureşului: Pe vârful Zâmbroslava Mică și vârful Zâmbroslava Mare Parcul Natural Munții Maramureșului (Poienile de Sub Munte): Coșnea – Stânișoara – vârful Mihailec – Vârtopu Mare – Luhei Munții Maramureșului: Din Crasna via Paltinu pe Muntele lui Șerban și Pop Ivan Parcul Natural Munții Maramureșului (Repedea): Pe valea Tomnatec în Poiana Narciselor