Pages Menu
RssFacebook
Categories Menu

Publicat de la May 16, 2014 în Drumetii, Trasee montane | 0 comentarii

Parcul Național Munții Rodnei: Cascada Cailor – Podu Cailor – valea Cimpoiasa – Borșa Fântâna

Parcul Național Munții Rodnei: Cascada Cailor – Podu Cailor – valea Cimpoiasa – Borșa Fântâna

Traseu: valea Zănoaga – Cascada Cailor – Musceta, Zănoaga – Podu Cailor – Muntele Cailor – Tăurile Cimpoiesei – valea Cimpoiasa

Obiectiv: valea Zănoaga, Cascada Cailor, Musceta, Zănoaga, Podu și Muntele Cailor, Tăurile Cimpoiesei, valea Cimpoiasa

Localizare: Borșa, Maramureș, Parcul Național Munții Rodnei

Itinerar: Baia Mare – Borșa Complex – 160 km pe DN 18

Marcaj turistic: triunghi roșu în zona Cascada Cailor – Pasul Știol; bandă roșie în zona Șaua Gărgălău/ Curmătura Galațului, traseu în mare parte nemarcat turistic

Tip traseu: circuit alpin

Grad dificultate: mediu spre dificil

Echipament necesar: adecvat anotimpului

Lungime și durată: 18-20 km, 8-9 ore

Diferența de nivel: circa 1400-1500 m

Recomandări: harta Parcul Național Munții Rodnei, harta BelAlpin Muntii Rodnei, harta tursitică Borșa; traseu admirabil în mijloc de iunie, în plină explozie florală alpină

Avertismente: zonă cu turme și câini ciobănești; habitat de urși și vipere

Căi de acces: din Borșa Fântâna – Borșa Complex

Mijloace de locomoție: curse Baia Mare – Borșa Complex, autoturism personal

Sugestii de cazare: cort, pensiuni, hoteluri, localnici

Descriere traseu:
Plecăm din Baia Mare spre Borşa via Cavnic – Văleni – Bârsana – Moisei. Pe parcurs luăm aminte la piramida terasată a Săcelului, bulbucii de munte din dreapta şoselei în timp ce suim spre Dealul Moisei, Pietrosul Rodnei şi vârful Buhăiescu Mare & Mic, mai apoi Toroiaga şi Cearcănu, Zănoaga Mare şi Zănoaga Iezerului, Piatra Albă, vârful Feţei şi, în fine, vârful Puzdre şi Gârgălău.

Traseul începe pe malul văii Fântâna, în apropierea confluenţei acesteia cu valea Zănoaga de unde urmărim drumul spre Cariera de Marmură și marcajul turistic triunghi roşu spre primul obiectiv – Cascada Cailor. Cristalină e apa în valea Zănoaga, tumultoase sunt şuvoaiele de apă izbucnite din cele două vâltori, frumoase casele noi/pensiunile.

În vale, pe bolovani calcaros-marmoreeni, apare pătratul alb-roşu al limitei nordice a Parcului Național Munții Rodnei şi triunghiul turistic roşu. Trecem prin vad valea Zănoaga, lăsăm în stânga izvorul amenajat cu ciurgău și suim pieptul abrupt de deal.

Panta e abruptă și solicitantă înainte de-a ajunge-n culme pentru a continua lejer pe poteca largă ce acompaniază spre platoul dinaintea Cascadei Cailor malul drept (geografic) al văii Zănoaga. Într-un ceas de la debut suntem la Cascada Cailor (în mod normal Cascada Cailor poate fi atinsă din Borşa Fântâna în 1 oră si 30 -1 oră și 45 de minute). Aici sunt locuri de popas amenajate de rangerii Administrației Parcului Național Munții Rodnei (APNMR).

După un mic popas suim prin faţa cascadei la stânga, pe vechiul culoar de avalanşă ce debutează-n Şaua Ştiol. Deviem dreapta, prin grohotişul calcaros-alunecos și prin ienupărişul intercalat cu molidiş scund, suind spre grota din dreapta. Aici apar Steluţele Domnului (Gentiana verna) alături de de curpen ce spânzură pe stâncării.

Din grotă revenim la jgheabul de avalanşă prin care suim lăsând în dreapta Lanţurile iar La Găvan cotim dreapta pentru a traversa pragurile calcaroase şi ieşi la stâna de deasupra cascadei. În urmă, tot mai departe, putem admira Borşa Complex şi Fântâna apoi Cearcănu şi Podu Cearcănului din Parcul Natural Munții Maramureşului. Apar tufele de rododendron. Stâna din Zănoaga Cailor e în dreapta, amplasată deasupra Cascadei Cailor – poluând-o cu dejecții și menajer.

Suim spre piciorul NE al Muscetei, la tufele de rododendron. În iunie, în Zănoaga Cailor pasc vite din rasa Brună de Maramureş, cai, turme de oi și capre, acestea suind spre Podul şi Muntele Cailor. Continuăm pe curba de nivel şi poteca mocirloasă către fundul străjuit de Zănoaga Cailor cu pereţii spectaculoşi. Aici, în iunie, sunt frecvente genţienele stelare, tufele de bujori de munte, degetăruţii violacei (Soldanella transilvanica), ienuperii şi jnepenii, izvoarele mustind din grohotele abia fixate vegetal ale abruptului NV al Muscetei.

Atacăm vârful Musceta prin afinişul exuberant prin care apar ici, colo, Gentiana punctata alături de clopoţei scunzi şi păroşi (Campanula siberica) iar pe Muntele Cailor, în preajma cuvetelor nivale cu ochiuri de tăuri, cupele Gentiana kochiana), oiţele (Pulsatilla granda) şi ochiului găinii (Pulsatilla minima). Putem admira în depărtare Podu Cailor şi vârful Paltinu (Păltiniș) iar spre E-NE Cearcănu, Podu Cearcănului iar la N piramidele paralele ale Caprei şi Toroioagăi aparținând Parcului Natural Munții Maramureşului.

Ieşim după 4 ore și 30 de minute de la debut pe vârful Musceta. Imediat vedem Gărgălăul, la poalele lui nordice Tăul Ştiol (redesenat în 2002 cu buldozerul) iar sub noi obârşia văii Bistriţa Aurie. Spre SE vedem culmea şi vârful Tomnatec II (1943 m). În popasul de prânz admirăm vârful Gărgălău (2159 m) şi apoi continuăm pe culmea ce duce în urcuş facil spre Muntele Cailor. În stânga sus apare parul marcajului turistic – bandă roșie – din Şaua Gărgălău iar sub noi, spre abruptul nordic al Gărgălăului, pajiştea umedă cu marea de jnepeniş. În zonă habitează marmote.

Mergând spre Muntele Cailor, bujorul de munte acompaniază poteca pastorală, apar apoi cupele, oiţele, ochiul găinii… În depărtare apar vârfurile Laptelui şi Puzdre, la dreapta acestuia Piatra Albă și Pietrosu Rodnei, spre stânga vârful Corongiş și debutul văii Anieş coborând vertiginos spre mealegurile năsăudene, în fundal vârful Heniu din Țara Năsăudului. Apar ochiurile întunecate ale numeroaselor tăuşoare din cuvetele nivale (vara seacă în lipsa precipitațiilor).

De aici avem încă de mers către Bulevardul Rodnei, până la marcajul de creastă principală, bandă roşie, şi-n continuare spre Curmătura Galaţului, apoi în jos, pe valea Cimpoiasa, până în Borşa Fântâna. Continuăm pe culmea principală admirând primăvara brânduşe, descoperind galerii recente de marmote în extremitatea NV a Muntelui Cailor, protejate de e jnepeniş şi ajungem la Curmătura Galaţului de unde panorama se lărgeşte teribil.

În dreapta e Muntele Cailor şi Râpa Piatra Rea, mai jos alb-argintiile stâncării ale Pietrei Rea iar în fundal, peste nevăzuta vale Vişeuţ şi DN 18 Borşa – Prislop – Iacobeni, Cearcănu şi Podu Cearcănului, mult mai aproape zona Complexului Turistic Borşa. Versantul E-SE al Putredului Galaţului e invadat de afiniş şi bujor de munte asezonate cu albe corole de oiţe. Fundul Văii Rea constituie habitatul urşilor, odinioară şi-al caprelor negre aflate în tranzit dinspre Puzdre spre Gărgălău.

Continuăm pe marcajul turistic triunghi albastru ce conduce spre Tăurile CimpoieseiCăldarea Puzdrevalea Negoiescu admirând campanule, steluţe ale Domnului, apar micuțele Tăuri ale Cimpoiesei şi fostele picioare zidite din șisturi cristaline ale funicularului care transportase în debutul sec. XX (1927) pirita între Anieş și Borşa. Aspectul alpin grandios e generat de înlănţuirea căldărilor şi a piscurilor, de la Putredu Galaţului spre vârful Laptelui şi piramida uriaşă a Puzdrelor.

De la Tăurile Cimpoiesei o luăm în avalul văii Cimpoiasa, iniţial pe malul ei drept, apoi pe cel stâng, admirând repezişurile, mai apoi cascadele, lineare sau în fuioare, strecurate pe sub jnepeni și printre megaliţii şistos-cristalini. Ajungem în fostul perimetru al staulelor în care brusturetul, ştevia şi urzicile abundă vara. Valea Cimpoiasa e-n dreapta iar dincolo de ea e coliba-n ruină a fostei stâne.

Ajungem la malul stâng al Cimpoiesei, depăşim un prag stâncos abrupt şi după ce traversăm zona unei avalanşe ajungem la potecuţa-n serpetine ce ne scoate la stâna inferioară, fostă pentru vite până în 2006, a Cimpoieşului. În dreapta şi-n urmă vuieşte spectaculoasă cascada Cimpoiasa iar mai jos, spre E, apare-n toată măreţia sa Piatra Rea. Depăşim cu precauţie versantul abrupt şi accidentat, cu bolovani şi cioate an de an spulberate de avalanşe, apoi conul de deflecţie din malul stâng al văii Cimpoiasa, intrând în perimetrul fostei stâne invadat de ştevie, brusturet şi urzici dar aici poteca e largă.

De acum încolo avem de coborât un abrupt şi intens spălat de torente, fost drum de TAF, pentru a ajunge la valea Fântâna (rezultată prin confluenţa văii Cimpoiasa cu Valea Rea) apoi e de parcurs o porţiune bolovănos-accidentată de drum de TAF spălat de viituri, prin stânga văii Fântâna. Putem sui la stânga până La Păcură, fântâna cu borviz excelent, de acolo luând-o direct la vale spre Borșa Complex – circa 1 km.

După 9 ore (din care cel mult 1 oră de pauză) şi circa 18-20 km închidem circuitul turistic alpin pornind spre Baia Mare.

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Pin It on Pinterest

Share This