Munții Maramureșului (Crasna): Pe Muntele lui Șerban și Pop Ivan

Traseu: Crasna –  Punctul de Informare Turistică Paltinu - Muntele lui Șerban – vârful Pop Ivan - valea Frumușeaua -  Punctul de Informare Turistică Paltinu

Obiectiv: valea Crasnei, Muntele lui Șerban și Muntele Pop Ivan, civilizația pastorală

Localizare: Maramureș, Parcul Natural Munții Maramureșului, comuna Petrova, sat Crasna

Itinerar: Baia Mare – Pasul Gutâi – Sighetu Marmației – Dealul Hera – Petrova – Crasna – Punctul de Informare Turistică Paltinu – km (din care 6 auto-forestier pietruit)

Marcaj turistic: -

Tip traseu: circuit turistic alpin

Grad dificultate: dificil

Echipament necesar: adecvat anotimpului, obligatoriu bocanci aderenți, extrem de utile bețele de trekking

Lungime și durată: 22 km conform GPS, 12 ore din care 7 ore la urcare pe vârful Pop Ivan și 4 ore la coborâre în valea Frumușeaua; 3 km sunt de mers în avalul confluenței văii Pop Ivan – valea Stâna pe poteca accidentată a văii Frumușeaua până la Paltinu, trecând pe lângă confluența cu valea Criva afluind din dreapta (foarte sălbatică, are o zonă de chei și cascade în zona de obâșie, la E de Muntele lui Șerban) și pe lângă o cascadă draperie, în final pe lângă trei cariere de gnaise

Diferenta de nivel: 1372 m în urcare

Recomandări: hărțile turistice Parcul Natural Munţii Maramuresului – Valea Repedea, Ecotur – turism în zona transcarpatică și, probabil cea mai utilă în acest circuit, harta turistică micro-regiunea Valea Ruscovei, România-Rahiv, Ucraina; deoarece traseul e foarte lung, trebuie plecat din Baia Mare dis de dimineață sau, preferabil, cu o seară înainte și de campat – dormit la Paltinu ori, dacă există saci de dormit și cort – campat în gol alpin, undeva aproape de stâna de pe Muntele lui Șerban (cu sursă apă potabilă)

Avertismente: de la Claia Muntelui lui Șerban (1750 m altitudine) pe întreaga culme a Muntelui lui Șerban (vârful Șerban 1794 m) și în continuare pe Culmea Pop Ivan, adică între Bf 359-364 iar de acolo pe vârful Pop Ivan-1938 m și la E, pe aceeași Culme Pop Ivan spre Șaua Paltinu-Capu Groșilor, poteca turistică acompaniază riguros frontiera româno-ucraineană, deplasarea impunând respectarea legislației româno-ucrainiene specifică unor astfel de zone; habitat de vipere și lupi; de avut în vedere că de la stâna de pe Muntele lui Șerban până la căsoaia părăsită a stânei de pe piciorul SE al lui Pop Ivan, adică în gol alpin, pe 15 km și circa 7 ore, nu există nici un refugiu pentru vreme rea; de asigurat apă de băut din start; în traseu se găsește (suind spre stâna de pe Muntele lui Șerban) un izvor potabil cu ciurgău și valău, apoi o captare – aducțiune la stâna apropiată; de aici până la izvoarele de la confluența văilor Pop Ivan – valea Stâna și pe valea Frumușeaua nu mai există alte surse de apă potabilă; atenție, pâraiele și văile sunt de regulă poluate fecaloid-menajer de la stânele din zonă

Căi de acces: din Petrova peste râul Vișeu, apoi prin Crasna 3 km – asfalt, ulterior 6 km de drum auto-forestier pietruit până la Punctul de Informare Turistică Paltinu

Mijloace de locomoție: curse de autobuz Baia Mare – Sighetu Marmației – Vișeu de Sus; autoturism personal

Sugestii de cazare: cort; localnici din Crasna ori Petrova

Descriere traseu:
Plecăm din Baia Mare spre Pasul Gutâi – Sighetu Marmației – Dealul Hera – Petrova – Crasna – Paltinu. Muntele lui Șerban, Pop Ivan, Paltinu și Tomnatec se pot admira din cumpăna apelor Dealului Hera, de acolo văzându-se și Gutâiul, Țibleșul și Pietrosul Rodnei.

Traseul debutează la circa 250 m S de Punctul de Informare Turistică Paltinu, chiar în aval de confluența văii Frumușeaua cu valea Tomnatec, adică la obârșia văii Crasna (în zonă e o stână tradițională, iar pe malul stâng al văii Tomnatec un borviz sulfuros-feruginos, slab carbogazos).

Suim pe direcția N pe drumul pastoral desprins de pe malul drept geografic al văii Crasna, traversăm o poiană alungită cu pajiște şi intrăm în făgetul destul de tânăr. Urcăm în continuare pe poteca-drum de car, trecând pe lângă Bs I/29. Aici e o ramificare, poteca din stânga coboară spre valea Vișeului. Continuăm pe cea către înainte – N (până aici se fac circa 1 oră – 1 oră şi 15 minute). După vreo 100 m apare o nouă ramificare, dreapta-înainte (pe care continuăm) și stânga-ascendent pe direcția Poloninca.

După 1 oră și 30 de minute de la start ajungem la izvorul cu ciurgău și valău de pe Culmea Muntelui lui Șerban. Aici e recomandabil să completaţi rezervele de apă potabilă. Urcușul pe șleaul de car spălat de torente se accentuează înainte de ieșirea la liziera cu fagi monumentali din apropierea stânei. Continuăm spre stână prin pajiștea cu urzici și ștevie în care apar aflorimente bolovănoase sure.

La stânga sus apare vârful Poloninca pe care se află frontiera româno-ucraineană desprinsă deasupra Clăii, descendent spre V, de pe vârful Șerban. În dreapta acesteia apar treptat vârfuri stâncos-înierbate ale Muntelui lui Șerban și inconfundabila stâncărie masivă Claia. Trecem pe lângă bolovanii din zona celor două căsoaie de stână ale Muntelui lui Șerban (în curs de amenajare o a treia), panoramând la dreapta spre vârful Paltinu – Culmea Plaiului, Poiana Tomnatec și Poiana Săhleanu (cu narcise la fine de lună mai). Suim prin pajiștea cu graminee, ienuperi și apoi, mai sus, cu jnepeni, spre Claia, ocolim un vârf prin stânga apoi stâncăria Claiei prin dreapta.

Suim prudent pe stâncăriile Claiei în șaua dintre Claia și Vârful lui Șerban marcat cu Bf 359 (borna românească, ucraineană cu galben-albastru și stemă, între ele aflându-se borna scundă de granit). Aici poteca o ia la V – descendent, pe frontieră, spre Poloninca, respectiv, în unghi drept, spre N – dreapta, urmărind culmea custuroasă pe alocuri a Muntelui lui Șerban. Până aici se fac circa 4 ore.

Poteca de pe frontieră parcurge în mare parte culmea acoperită cu afiniș, merișor, ienuperi, jnepeni, uneori stâncos-accidentată, sinuoasă și lungă, orientată NV-N, trecând pe lângă Bf 360-361-362-363. La V apar mai multe nivații în care neaua se păstrează primăvara până târziu, ulterior acaparată de o vegetație exuberantă precum rododendron, gușa porumbelului, stirigoaie, arnică… Culmea și poteca /frontiera coboară într-o șa la 1692 m, următoarea șa are 1710 m altitudine conform GPS.

După circa 6 ore de la debut poteca iese de pe capătul N al culmii Muntelui lui Șerban în gol alpin, cu pajiște (habitat de cocoș de munte) trecând pe lângă borna de granit IV/167 apoi Bf 363 suind de aici pe un versant S spre Bf 364 din capătul V al culmii Pop Ivan. Aici se vede, în teritoriu ucrainean, la stânga, un stâlp alb-roșu de interdicție acces și un excelent stâlp cu marcaje turistice realizat de cehi – vârful Pop Ivan e în dreapta, la capătul culmii custuros-ușor ascendente, foarte aproape (5-10 minute), precedat de un fanion albastru-galben înfipt în solul pietros și un drapel ucrainean arborat pe vârful obeliscului ex sovietic hidos, de beton, spurcat cu graffitti-uri turistice dar și cu banda roșie turistică cehă, orizontală (cea românească e standard verticală și marchează traseele de culme principală), spre E, pe Culmea Pop Ivan prin Capu Groșilor spre vârful Stogu.

Atingem vârful Pop Ivan după 7 ore de la debut și un parcurs de 10,8 km conform GPS. Pentru popas coborâm pe Culmea Pop Ivan – frontieră spre E, până în prima șa, la stânga potecii, spre N, sunt trei căldări glaciare grohotos-accidentate ale lui Pop Ivan-ucrainiene, într-una un mic lac glaciar elipsoidal.

Dincolo de acestea, peste linia frontierei care din Capu Groșilor face volta stânga prin Holovaciu suind spre vârful Micu, Mica Mare, Corbu, Stogu, impresionează vârful Farcău și la dreapta lui, dincolo de șaua cu Lacul Vinderel, vârful Mihailecu. La dreapta acestuia se văd vârful Pecealu, Grohot, Bucovinca și Bardău (Pietrosu Maramureșului) apoi Toroiaga și Munții Rodnei – zona Puzdre – Buhăiescuri – Pietrosu, urmează la SE Țibleșul, lanțul Munților Lăpușului și Gutâiul.

Pentru a ajunge în Șaua Paltinu și de-acolo la Capu Groșilor – Izvoru Grănicerilor – Pichetul Smereceni de pe valea Repedea se continuă (parcurs estimativ total circa 4 ore) pe frontieră și Culmea Pop Ivan, spre E. Pentru a coborî însă la obârșia văii Frumușeaua, adică după confluența văilor Pop Ivan – Stâna, din prima șa estică a lui Pop Ivan se coboară oblic la dreapta pe versantul grohotos-abrupt- înierbat și frecvent bogat draptat cu ienuperi, vizând un picior/ o culme S lungă la capătul înferior al căreia, chiar deasupra lizierei făgetului, se află o căsoaie de stână cu acoperișul de draniță 65%, restul din tablă galvanizată rămasă după vreo vijelie (la SV-V de căsoaie, în pajiște și liziera pădurii zac bucâți de tablă smulse de furtună). O oră trebuie din șa până la căsoaie, într-o coborâre alertă.

De acolo continuăm spre S – reper niște stâncării de la lizieră-poteca veche pastorală – pe care erau aduși sau coborâți de la vărat caii, e destul de greu decelabilă-n făgetul intercalat cu molidiș spontan matur, nefiind, pare-se, circulată în ultimii ani. În principiu poteca ține riguros-descendent piciorul foarte abrupt, custuros-stâncos, extrem de accidentat spre final, cu un perete înalt de circa 8-10 m obligatoriu de ocolit prudent prin stânga (în dreapta culmii vuiește sălbatica valea Criva, la stânga valea Pop Ivan confluând văii Stâna dând naștere astfel văii Frumușeaua) de acolo poteca fiind mai vizibilă și ieșind pe malul drept al văii Frumușeaua.

Traversăm prin vad şi ajungem în câțiva metri la poteca de pe malul stâng (care spre NE suie la stâna de sub Culmea Plaiului – Paltinu). Au trecut 10 ore şi 30 de minute de la start iar GPS-ul indică 805 m altitudine – adică în 2 ore şi 30 de minute se coboară de pe vârful Pop Ivan 1133 m diferență de nivel. De aici încolo urmărim spre aval poteca (aici pe hartă apare un drum forestier – 3 km – dar acesta nu există practic de foarte multă vreme, fiind distrus de viituri, pe ici pe acolo văzându-se fragmente de pod și diguri din beton.

Din dreapta apare misterios – sălbatica vale Criva, apoi o cascadă draperie înlăcrimată iar pe o stâncă cu licheni galbeni apare Bs II/ 37, pe la stânga celor 3 foste cariere de gnaise (roci metamorfice formate din cuarț, feldspat și mică) aflate pe malul drept al văii Frumușeaua, pe care o traverspm de câteva ori prin vad, ori pe destul de precare punți şi ajungem la podul de beton. De aici și până la Punctul de Informare Turistică Paltinu mai sunt circa 300 m. Acolo, pe un molid, apare marcajul turistic bandă galbenă – fără nicio săgeată sau panou indicator.

Circuitul se încheie după 12 ore și un parcurs solicitant de 22 km conform GPS.

Alte trasee si atractii turistice:

Munții Maramureșului: Din Crasna via Paltinu pe Muntele lui Șerban și Pop Ivan Parcul Natural Munţii Maramureşului: Pe vârful Zâmbroslava Mică și vârful Zâmbroslava Mare Parcul Natural Munţii Maramureşului: Din Repedea în Poiana Narciselor și pe vârful Tomnatec Parcul Natural Munții Maramureșului (Poienile de Sub Munte): Coșnea – Stânișoara – vârful Mihailec – Vârtopu Mare – Luhei