În Munții Lăpușului, pe vârful Sâva

Traseul 51 din duminica Sfântului Dumitru – 26 octombrie 2014 cu N & A Kelemen, M.Gheție & eu – după nocturna trecere la ora de iarnă

Cod galben de lapovițe și ninsori pentru SV-S țării, ger de până la -15 grade C în E, -7 grade C în Defileul Lăpușului și doar -2, grade C în Baia Mare și Budești, soare, cu maxima urcând după-amiaza până la 13 grade C conform prognozei Meteoblue și ANM. Îmi arunc buzduganul, sau nada, așteptând să văd ce peștișori-drumeți vor mușca. Percutează M & A Kelemen și M. Gheție. Îi îmbarc la ora 8 și plecăm spre Budești savurând, a câta oară oare? pitorescul Fisculaș.

Ne oprim în zona E a Șurdeștiului și admirăm în prim plan o casă tradițională și-n fundal Piatra Roșie poleită de soare. Sunt doar 0 grade C pe Valea Cavnicului iar în Handalul Cavnicului, suind spre Roata și zonele cu pârtii de schi, se ivesc pe carosabil extrem de parșivele capcane rutiere-limbile de gheață. Evident, autoritățile locale/drumarii nu s-au gândit să trateze acel circa 1 km de asfalt abrupt cu antiderapant iar un plonjeu în valea Cavnic e la îndemâna oricărui șofer grăbit/necunoscător al locurilor. Frigul a adus cu sine seninul și infinita parcă posibilitate de panoramare, lipsind vaporii în suspensie, iar primii care ne lasă gură cască sunt Munții Maramureșului iar la stânga lor Zakarpatya, înșelători de aproape și, spre mirarea noastră fără prima pudră de nea, scăldați în soare, cu alb-lăptoase căușe dense de neguri.
Vizităm biserica Budești-Susani doar la exterior, preotul greco-catolic slujind la primă oră în Breb, abia după 9,30 aici. O mai admirasem prin 2008 în interior, apreciind prospețimea frescelor biblice cu har pictate, dar speram s-o facem și de această dată. Nu puteam aștepta ca vițelul la poarta nouă 1 oră și jumătate în frigul din țintirim deoarece ne-am bulversa proiectul turistic și în consecință o luăm spre Gura Râielor în timp ce harnicii enoriași apar pe la porți îndreptându-se spre locașurile de cult.

Oprim la o punte peste Râul Mare tumultuos, cu ape spumos-smarald apoi la Gura Râielor ochii-mi cad pe miile de mere pădurețe așternute de brumă-n covor lat de mai bine de un metru pe iarba otăvită. Deasupra, adesea admirata de noi căsoaie de vărat din bârne de lemn patinate de decenii.

Ne luăm rucsacii, bețele de trekking, unii colegi și mănușile de lână și traversăm peste pod Râul Mare apoi prin platforma cu bolovani andezitici, marne și bușteni de molid. Superbe sunt aflorimentele de gheață stoarse de ger din solul umed, minunată e abstracta grafică a bălților înghețate nocturn dar și plăcile de marne în care, absolut întâmplător, ochii-mi cad pe fosila pietrificată a unui triton. Suim direct pe versantul N al Sâvei și chiar din start trebuie să privim de o mulțime de ori retrospectiv spre extraordinar de atractiv-fotogenica fostă caldeiră vulcanică Gruiu Lupului-Corha (pe care am suit în câteva rânduri cu A. Ștefănoiu, M. Gheție, J. Moldovan, Papa, M & A Kelemen, D. Pascu) doarece pe măsură ce câștigam altitudine perspectiva se lărgește cuprinzând Chiucera, vârful Pietrei, Stânișoara, zona Grohote – Piatra Pintiuț apoi vârful Sermetieș. Ne surprind secularele terase ale Sâvei lăsate pradă din perioada socialist-CAP-istă și apoi după loviluția din 1989 pradă zmeurișului, tufelor de mur, arinișurilor dense perie iar mai sus fostele fânațe se umpleau de mușuroaiele acaparate de tufele de afin și merișoare. Abundă varietățile de ghebe, congelate cele de pe liziere și din câmp deschis, bureții albi-bej, pălăria șarpelui/piciorul căprioarei-Macrolepiota sp. dar spre surprinderea mea descopăr și o ciupercă sepia –Chlatrus arcerii sau Anthurus arceri – cu carnale brațe roșii coral pistruiate cu negru. Ultima oară admirasem câteva exemplare din această specie în Brusturi Sălaj, pe Valea Agrijului. Înșelător suișul Sâvei, cu vreo trei imprevizibile vârfuri de surmontat până la cel de 903 m altitudine. Urcușul nu e foarte solicitant iar panorama circulară, pe o vreme bună, e deplin răsplătitoare mai ales pentru cei precum noi care hălăduiseră anterior pe toate culmile și vârfurile admirând de acolo creștetul rotunjit-chilug al Sâvei, ultima oară cu doar 2 saptămâni în urmă, în circuitul Mănăstirea Roșia – vârful Sermetieș – Păltinișu – Piatra Tulburi – Pietrele Onciului – Roșia. Apare turma de mioare și capre păstorită de cunoștința noastră Călinuț Gheorghe din Budești, nr. 633 și un ortac – ajutor de-al său. Curând ne simt și se năpustesc amenințători asupra noastră cei 8 câini ciobănești, unii carpatini, mai puțini mioritici, excelent întreținuți, determinați să ne zboare fulgii. În timp ce-i nemurim foto strig ciobanul care nu pregetă să se apropie. Oricum tardiv fiindcă simțind gravitatea situației M. Kelemen scoate din rucsac câțiva pumni de pelete canine iar hămesiții voinici patrupezi amușină după ele fericiți prin iarba brumată, înaltă. Ajunge și Călinuț și se bucură de revedere, arâtându-ne la V de valea Sâva staulul și căsoaia stânei sale apoi dialogăm despre Sâva, toponimii, poteca spre culmea principală a Munților Lăpușului. Între timp descopăr în pajiște locul de înoptare, cu specific găinaț, a potârnichilor. Călinuț ne spune că urși nu a văzut în zonă dar lupii nu se dau în lături să-i atace turma ziua-n amiaza mare. Nu a văzut de mult, de la stâna de vărat din Poposeală, ciute și cerbi dar nici țapi și căprioare, mistreții însă i-au încolțit doi câini sfâșiindu-i grav costo-abdominal.

Îi urăm o iarnă ușoară și miei mulți și vioi la primăvară apoi suim pe vârful Sâva în timp ce meteorologicul prognozat soare face vertiginos loc acaparanților nori alb-suri apoi cenușii. Păcat, ratăm astfel splendidele pasteluri ale făgeturilor intercalate cu molidișuri întunecate. Coborâm un picior custuros estic, cu o seacă văiugă la stânga iar mai departe, spre E-NE-Râul Mare cu rare gospodării muntenești, deasupra lor un perete andezitic înconjurat de făget apoi nesfârșita zonă Grohote teribil excavată în căutarea andezitelor funerare. Spre S vedem măgurile Munților Lăpușului separate de pajiști alpine ocru-bej. Pe sub rarii molizi, în iarba uscată înaltă de peste o jumătate de metru, apar pitorești exemplare solitare sau în grupuri de Amanita muscaria-toxice, halucinogene. Unii coboară în șaua estică, eu direct spre nivația umedă cu discontinuu luciu restrâns de apă și vegetație specifică, o ocolesc prin stânga după care ne regrupăm.
Abia a trecut de ora 11, frigul s-a-nmuiat dar dispariția soarelui dincolo de nori… Ciupercărim fără șansă pe la poalele tinerilor ori maturilor molizi, realizând că budeștenii culegători fuseseră anterior pe-acolo, dovadă speciile de ciuperci necomestibile vandalizate. O luăm spre o poiană descendentă, scurmată de hoardele de mistreți, cu clăi de fân și o căbănuță mică, pustie. Aici pare a fi Raiul ciupercilor și al bureților răsăriți din covorul de frunze ruginii sau mușchii groși-umed-catifelați. Am putea traversa valea Jireapănului să ieșim în drumul forestier dar preferăm deplasarea prin îngusta-i luncă din dreapta, căutând ciuperci, M & A Kelemen găsind vreo trei hribi apoi o mulțime de roșcovi-Lactarius deliciosus și primele exemplare comestibile de vinețică-Lepista nuda/ Clitocybe nuda.

Traversăm prin vad, pe bolovanii glazurați cu pelicule fine de gheață, valea Jireapănului apoi o luăm la vale oprindu-ne la o suită de praguri, bulboane, șuvoaie, șampanizări, între timp ciupercărind. Dau peste o mare colonie de vinețici la gura văii Prindelui apoi pe malul drept al văii Jireapănului spre care trecem sărind, revenirea fiind mai cu cântec fiindcă malul drept e sub nivelul celui stâng. Găsim soluția și sprijinul reciproc după care admirăm și mai spectaculoasa vale Sâva datorită reapariției soarelui ce ne încălzește (deși termometrul Fiat-ului avea să-mi arate că sunt doar 3 grade C).

Popasul îl facem pe valea Sâva, mal stâng, la o rampă forestieră – desfătându-ne-n soare, savurând formele glaciare atârnânde pe ramurile submerse ale arinilor, ferigile încă nearse de brumă și rădăcinile arinilor.
Ne întoarcem la mașină și plecăm spre Budești. Mai oprim la câteva case de vacanță reprezentative, în stil tradițional, dar îndeosebi la gospodăriile autentice apoi suim spre Pasul Neteda, panoramând de adio spre Corha-Gruiul Lupului-Sermetieș. Sunt 5 grade C în Cavnic după-amiaza și 10 în Baia Mare dar soare, nu lapoviță și ninsoare precum la sudiști.

Alte trasee si atractii turistice:

Munții Lăpușului (Pasul Neteda): De La Cruce, pe la Făgădău Pintii și la turbăria Taul Negru În Munții Lăpușului, la Făgădău Pintii și turbăria Tăul Negru Munții Lăpușului (Budești): Mănăstirea Roșia – vârful Sermetieș – Păltiniș – Roșia Munții Lăpușului: La biserica Sfântul Nicolae din Budești Susani și pe vârful Sâva