Munții Gutâi: Din Pasul Gutâi, pe Creasta Cocoșului

Traseu: Pasul Gutâi – Tăurile Chendroaiei – Creasta Cocoșului

Obiectiv: Tăurile Chendroaiei, Creasta Cocoșului abordată dinspre NE

Localizare: Maramureș, Munții Gutâi

Itinerar: Baia Mare – Pasul Gutâi – circa 30 km

Marcaj turistic: bandă roșie până sub Creasta Cocoșului, cruce roșie spre Tăurile Chendroaiei

Tip traseu: circuit alpin

Grad dificultate: mediu spre dificil

Echipament necesar: adecvat anotimpului; neapărat bocanci aderenți și bețe de trekking – traseu accidentat în zona suirii pe versant și grohote spre Creasta Mică a Cocoșului

Lungime și durată: circa 14-16 km, 7-8 ore

Diferenta de nivel: aproximativ 450-500 m

Recomandări: harta Zona turistică Budești – Ocna Șugatag din seria Gutinul turistic, an 2005; prognoza meteo

Avertismente: zonă cu urși și vipere; zonă pastorală – atenție la câinii ciobănești

Căi de acces: din Pasul Gutâi spre Poiana Boului – Masa Domnilor

Mijloace de locomoție: curse Baia Mare – Sighetu Marmației; autoturism personal

Sugestii de cazare: cort

Descriere traseu:
Plecăm spre Baia Sprie – Gutâi pe serpentinele DN 18. În Pasul Gutâi luăm rucsacii pornind spre Creasta Cocoşului - studiem în Pasul Gutâi panoul informativ cu hartă şi marcajul turistic bandă roşie. Poteca turiştilor a devenit mai nou drum de TAF. Poteca lejeră se orientează pe lângă Pârtia Doctorilor către Poiana Boului traversează mici zone umede cu izvoare. Acest tronson semănă cu o sinuoasă alee până la belvederea largă spre Mogoşa, Cariera E.M. Şuior şi Gutâi.

În dreapta potecii se conturează drumul forestier pietruit ce suie dinspre Şuior pentru a se uni cu multisecularul Drum al Măriuţii, fosta cale de transport a sării extrase în Maramureşul Istoric, de pe la Coştiui şi Ocna Şugatag, spre Baia Mare şi-n continuare spre Imperiul austro-ungar. În dreapta şi în jos se văd cabana lacului Mogoşa, la stânga ei culoarul telescaunului şi al pârtiei de schi suind spre vârful Mogoşa – cu relee. Mult mai aproape sunt amenajările turistice ale Şuiorului și locuri de picnic dar și un mic luciu de apă. La stânga, pe liziera molidişului, apare refugiul Salvamont.

Poteca pe curbă de nivel conduce pe la poalele fagilor rari, lasă un izvor la stânga, traversează o înşeuare cu pârâu şi săgeţi şi marcaje turistice ilizibile, întâlneşte marcajul turistic cruce albastră ce coboară în DN 18 pe valea Măriuţii, suie apoi uşor prin dreapta unui pârâu, ieşind în Poiana Boului (capătul estic). De aici, privind în urmă vedem o mică zonă din Baia Sprie şi Baia Mare, vârful Mogoşa, mai spre vest apare vârful Igniş – cu relee, la dreapta lui (N) Poiana Soarelui – Staţiunea Turistică Izvoare şi pe aceeaşi direcţie dar puţin mai departe, vârful Pleşca, în fine, culoarul hidroenergetic Runcu -Tătaru şi apoi valea superioară a Marei.

Aproape, în pajişte, atrage atenția un bolovan andezitic înalt de circa 80 cm, lat de vreo 60 cm, inscripţionat în perioada dominaţiei austro-ungare, un fel de bornă aferentă Drumului Măriuţii. De acum încolo acompaniem spre NE drumul şi linia electrică de înaltă tensiune ce conduce spre Mara, tăind aria naturală protejată Tinovul Tăurile Chendroaiei, cu o suprafaţă de 2,45 ha, incluzînd două ochiuri neregulate de apă întunecată, unul cu suprafaţa de aproximativ 800 mp, celălalt puţin peste 500 mp, ambele considerate de moroşeni ca fiind ochiuri de mare.

Până la Tăurile Chendroaiei însă lăsăm spre stânga impresionantul abrupt Sărita lui Pintea, de unde se deschide perspectiva spre treimea superioară a Văii Albe (afluent al Marei), platoul alpin de la vest de Culmea Pietrei şi vatra satului Mara. Stâncăriile V-SV ale Secăturii sunt în umbră până după-amiaza, doar monumentala Labă de Iepure atrage atenţia de departe. În umbră e dimineața devreme şi Creasta Cocoşului.

Depăşim fosta captare de apă a Şuiorului și ajungem la prima turbărie invadată în mai-iunie de barba moşului. De aici apar frumoase panorame spre Secătura şi Creasta Cocoşului. Nu peste mult apare marcajul turistic cruce roşie pe care-l vom acompania spre Tăurile Chendroaiei. Traversăm fuioare de pâraie confluente în Valea Albă strecurată prin grohotele frământatului relief. În fundal e impozanta şi inaccesibila (altfel decât prin tehnici de cățărare alpină) Creasta Cocoşului.

Ocolim Creasta Cocoşului de la SV spre V şi în final spre N-NE-E, ne apropiem de zona mlăștinoasă în care se oglindesc Tăurile Chendroaiei. În bălţile călduţe şi puţin afunde mişună negri mormoloci alături de preistorici tritoni. Se mai văd ouă neeclozate de batracieni, două exemplare impudice ale speciei neezitând să se acupleze indisolubil, ziua-n amiaza mare. Ascuns de molidiş şi făget, abia remarcăm observatorul ornitologic amplasat la poalele vestice ale Crestei Cocoşului.

O platformă cu panou informativ se află pe malul V-NV al Tăurilor Chendroaiei unde pot fi admirate răchiţele (Vaccinium ococcos) merişor (coacăze roşii după moroşeni sau cloacăze), muşchiul de turbă (Sphagnum sp.), insectivora roua cerului (Drosera rotundifolia) etc.

Un inel circular decliv delimitează Turbăria Tăurile Chendroaiei înălţată, ca un blid cu fundu-n sus, la circa 4 m deasupra platoului limitrof. Un pârâu zglobiu, cu obârşia chiar sub Creasta Cocoșului (abruptul NV), scurs prin albia accidentată din grohote andezitice, pe la poalele făgetului rărit, alimentează tinovul apoi excedentul se scurge către N, spre Mara.

De la Tăurile Chendroaiei continuăm deplasarea pe la poalele N-NE ale Crestei Cocoşului, şerpuind printre imense grohote andezitice desprinse din caldeira vulcanică. Aici e un haos de roci (stratificate lave sure) care, în timp, au suferit alterări exogene combinate cu arbori bătrâni și uriași doborâţi de furtuni și acaparaţi de muşchi şi licheni. Coloanele andezitice ale abruptului NE al Crestei Cocoşului încep să se vadă prin câteva breşe decupate printre coroanele fagilor și ale paltinilor. Altele sunt frânte după o prelungă rostogolire și zac aşezate-n ciudate geometrii aducând unui circum valum medieval. Prin acest haos se conturează accidentata albie sinuoasă a unui prim torent orientat spre SE.

Acest traseu presupune de-acum urcuşul oblic spre Creasta Mică a Cocoşului traversând albiile accidentate a două culoare de avalanşă/ torente, admirând impresionanţii martori de eroziune cu alură de citadele în trepte. Suişul e deosebit de abrupt şi solicitant, la un moment dat deschizându-se restrânse perspective spre poienile estice ale Gutâiului, Măgura Budeştiului, vârful Gutâi şi, departe, spre vârful Văratec şi Sermeteş din Munţii Lăpuşului. În zonă există o peșteră de sorginte tectonică dezvoltată în andezite, descoperită, cartată și descrisă de către membrii Clubului de Speologie Montana-Baia Mare.

Dacă din Pasul Gutâi până la Tăurile Chendroaiei trebuie doar 1 oră și 45 de minute, până la limba accidentată de grohotiş de sub Creasta Mică a Cocoşului trebuie tot atâta însă merită datorită sălbăticiei şi grandorii peisajului. Un brâu de molizi acompaniază grohotişul din bolovani uriaşi printre care, în zona inferioară, apar tufe de afin înalt de mai bine de o jumătate de metru și ienuperi târâtori.

Suim pe grohot în sus, din piatră-n piatră. Panoramele se deschid odată cu ieșirea spre golul alpin spre Corha – Gruiul Lupului – Chicera, Budeşti, mai aproape spre Breb iar înspre stânga vârful Gutâi (1443 m). Ieșim în şaua din partea SE a Crestei Mici a Cocoşului unde campează de obicei turiştii și alpiniștii. Aici facem popasul admirând Creasta Cocoșului cu dantelăriile andezitice apoi pornim la vale urmând marcajul turistic bandă roşie şi cruce albastră. O vreme poteca e acompaniată de o balustradă și panouri informative.

Coborâm spre Masa Domnilor, după care trecem pe lângă circulara turbărie de la obârşia Văii Albe, invadată în final de mai de albe pămătufuri de bumbăcăriţă. Ținem drumul auto-forestier tăind câteva fire de pâraie, urmărind vremelnic multsecularul Drum al Măriuţii. Dupa-amiaza se văd stâncoasele turnuri de pe versantul abrupt vestic al Secăturii, iar întoarcerea în Poiana Boului – Pasul Gutâi pare o plimbare-n măreţul parc dumnezeiesc.

După un splendid parcurs de aproape 7 ore ne încheiem circuitul turistic în Pasul Gutâi, pornind spre casă.

Alte trasee si atractii turistice:

Creasta Cocoșului: Primăvara la Peștera Pintii, vârful Secătura, Laba de Iepure, Creasta Cocoșului și Tăurile Chendroaie Munții Gutâi: În Rezervația Naturală Creasta Cocoșului, prin Pasul Gutâi Toamna, pe Creasta Cocoșului