MEȘTERI POPULARI DIN MARAMUREȘ – În Buciumi, la pălăriera Zina Alb
Traseu: Baia Mare – Săcălășeni – Berchez – Șomcuta Mare – Buciumi
Obiectiv: vizitarea atelierului pălărierei Zenovia Zina Alb din Valea Chioarului
Localizare: Maramureș, Țara Chioarului, Valea Chioarului
Itinerar: Baia Mare – Săcălășeni – Berchez – Șomcuta Mare – Buciumi – 35 km; există și varianta Baia Mare – Lăpușel – Șomcuta Mare – Buciumi, distanțele fiind aproximativ egale
Marcaj turistic: -
Tip traseu: agroturistic – meșteșugăresc – artizanal tradițional
Grad dificultate: -
Echipament necesar: stradal, adecvat anotimpului
Lungime și durată: 35 km, 3-4 ore, incluzând deplasarea auto
Diferenta de nivel: -
Recomandări: în apropierea atelierului Zinei Albu există și un alt pălărier chiorean
Avertismente: -
Căi de acces: dinspre Baia Mare ori Dealul Mesteacăn, pe șoseaua Cluj Napoca – Dej – Baia Mare
Mijloace de locomoție: curse Baia Mare – Valea Chioarului, Dej, Cluj-Napoca, mountainbike, autoturism personal
Sugestii de cazare: nu este cazul
Descriere traseu:
Ne deplasăm din Baia Mare către inima Ţării Chioarului prin Cătălina, admirând lunca râului Lăpuș, traversăm Săcălășeni și Remetea Chioarului (se pot vizita bisericile de lemn, monumente istorice). Lăsăm în stânga Berchezoaia și vestigiile medievalei cetăți a Chioarului, continuăm prin Berchez, Șomcuta Mare și Buciumi.
Vestita pălărieră din Buciumi, Zina Alb, locuiește chiar la intrarea în sat, la nr. 4 și în dreapta șoselei Baia Mare – Dej – Cluj-Napoca.
Toamna, în curtea casei sale, pot fi văzute baloanele de sticlă puse în bătătură, gata să primească horinca chioreană ori mustul dulce al strugurilor tescuiți. În pivniţă, de pe rafturi, atrag privirile borcanele cu murături, dulceţuri ori sticlele cu siropuri. Pitorească e căsuţa sa de vară învăluită de flori și lugoșul (spalierul) cu struguri.
Gazda, bucuroasă de oaspeți, ne îmbie să-i trecem pragul casei, povestindu-ne despre viaţă, familie şi cele cinci decenii de vrednic pălărier. Urmează o fascinantă demonstrație privind arta împletirii panglicilor din paie, coaserea acestora cu mașina specială, aplicarea diferitelor decorațiuni, de la panglici textile la mărgele sau împletituri măiestre de paie, totul în funcție de modelul dorit (maramureșean, oșenesc, chiorean-înalte, cu șnur împletit din paie, codrenesc – cu calotă înaltă și panglică de mătase maron, urban, litoral/estival, bărbătesc sau femeiesc).
Presa cu aburi, un veritabil exemplu de progres tehnologic al secolelor XIX-XX, cea cu ajutorul căreia modelează la cald calota pălăriilor chiorene, codreneşti ori mai moderne, toate sunt confecţionate din paie de grâu sau talaş de plop, e-n șură și tanti Zina e fericită să poată prezenta curioșilor modul ei de utilizare.
În hol, în camerele casei, pe mese, scaune, lavițe și etajere sunt așezate o mulțime de felurite pălării, gata pregătite pentru vânzarea la târguri mai mult sau mai puțin tradiționale. Panglicile împletite din talaş de plop le cumpără din Secuime iar pentru pălăriile boiereşti codreneşti şi cele chiorene, folosește paie aurii, mai rezistente, de grâu.
Meșteșugitul pălăriilor l-a învățat alături de soțul său, dus la cele veșnice. Tanti Zina nu te lasă să pleci cu mâna goală din gospodăria ei oricât ai încerca s-o faci, prin urmare la plecare ea le oferă vizitatorilor struguri, nuci, un clopuţ moroşenesc cu panglici de mătase etc.