Maramureșul Istoric: Din Desești, la Hoteni și Ocna Șugatag
Traseu: Baia Mare – Baia Sprie – Pasul Gutâi – Mara – Desești – Hoteni – Ocna Șugatag – Budesti – Cavnic – Baia Mare
Obiectiv: un mic circuit prin Maramureșul Istoric
Localizare: Valea Marei – Desești, Hoteni, Ocna Șugatag
Itinerar: Baia Mare – Pasul Gutâi – Mara – Hoteni – Călinești – Budești – Șurdești – Cavnic
Marcaj turistic: -
Tip traseu: circuit auto-turistic
Grad dificultate: -
Echipament necesar: -
Lungime și durată: circa 120 km
Diferența de nivel: -
Recomandări: consultarea prognozei meteo
Avertismente: -
Căi de acces: prin Baia Sprie – Pasul Gutâi – Mara sau prin Cavnic – Pasul Neteda – Budești
Mijloace de locomoție: autoturism personal; curse Baia Mare – Sighetu Marmației via Pasul Gutâi sau Pasul Neteda
Sugestii de cazare: cort; pensiuni agroturistice
Descriere traseu:
Plecăm din Baia Mare – Baia Sprie – suind pe serpentinele Gutâiului (DN18 – în luna mai, până în iunie, înfloresc crinii de pădure – Lilium martagon). Depăşim Pasul Gutâi, imediat în dreapta apare Creasta Cocoşului iar în față îndepărtatele orizonturi ale Parcului Natural Munţii Maramureşului – zona Bistra – Petrova – Ruscova, la stânga Marei, sus, întinsul platou al Iezerului Mare (arie naturală protejată) străjuit în dreapta de Culmea Pietrei.
Intrăm în Mara și pe stânga șoselei ne atrage atenția o pensiune turistică cu păstrăvărie. Continuăm până-n Deseşti. Vizităm un mic, privat, muzeu al satului maramureșan tradițional și biserica de lemn, monument istoric UNESCO, Sfânta Cuvioasă Paraschiva dar și o nouă biserică de lemn. Pe lângă biserica UNESCO suie traseul turistic spre Culmea Pietrei – Iezerul Mare.
DN 18 coboară spre Hărniceşti. Aici șoseaua DN 18 continuă înainte spre Sighetu Marmației (pe parcurs pot fi vizitate bisericile de lemn, monumente istorice, din Sat Șugatag și Mănăstirea și impozanta biserică zidită din Giulești).
O variantă se desprinde din Hărnicești spre dreapta, spre Hoteni - Ocna Șugatag, traversând Valea Marei. În dreapta sus apare Creasta Cocoşului, în stânga ei versantul NE al Gutâiului (vârful Gutâi -1443 m şi Trei Apostoli sau Gutâiul Mic). Imediat, tot la dreapta, se iveşte o interesantă pensiune cu fundaţii din piatră și ziduri din bârne de lemn şi şarpanta drăniţată moroşeneşte. Pensiuni mai puțin tradiționale apar şi-n continuare.
Ajungem în prima culme și panoramăm din altă perspectivă spre Munţii Maramureşului dar şi spre versanţii NV-NE ai Munţilor Lăpuşului – Piemontul Văratecului și Botizei. În Hoteni admirăm gospodăriile tradiționale, monumentalele porți de lemn, biserica de lemn, monument istoric și, foarte aproape de aceasta, în hotarul dintre Hoteni și Breb, aria naturală protejată Tăurile Hoteni.
Din Hoteni coborâm pentru a traversa modesta valea Dărasca în locul tradiţionalei Tânjele de pe Mara – ritual de primăvară laic, cu sorginte romană, menit a-l sărbători pe cel mai harnic gospodar din Hoteni ieșit primul în țarină la arat.
O altă panoramă, puţin apropiată, se deschide imediat ce ajungem în următoarea culme, dintre Hoteni – Ocna Şugatag. Ajungem la o bifurcație de unde putem continua în dreapta spre Budeşti (din șosea se poate coborî în vatra satului Breb, poate unul din cele mai emblematice pentru Maramureșul Istoric) sau, pentru a vizita în Ocna Șugatag stațiunea balneo-turistică de interes local și zonal dar mai ales rezervația Pădurea Crăiască și zona lacurilor saline ivite pe parcursul a câtorva decenii consecutiv prăbuşirii fostelor galerii ale ocnelor de sare, se poate lua în stânga.
De-o parte şi de alta a şoselei apar pensiunile turistice. În centrul comunei Ocna Șugatag, din dreptul bisericii romano-catolice o ia la stânga-n jos asfaltul îngust ce continuă cu drumul pietruit ce duce la Băile Vechi trecând pe lângă vechiul puț cu mașină de extracție și cel mai mare lac de prăbușire, cu apă dulce la suprafață, salină în adâncuri – un loc agreat de pescarii amatori și pasionații de plimbări cu hidrobiciclete sau ambarcațiuni. Lacul a devenit de câțiva ani habitatul rațelor sălbatice. Pe amplasamentul fostului puţ de extracţie a fost amenajată o terasă restaurant construită din lemn băiţuit, delimitată de un tradiţional gard moroşenesc împletit frumos în trei, din nuiele de alun.
Drumul se lărgeşte, apoi se bifurcă în formă de liră. La stânga suie spre Băile Vechi reamenajate, cu bazine de înot şi locaţii-pensiuni construite din lemn. Varianta din dreapta trece pe lângă câteva mai recente surpări-lacuri saline, ieșind în zona V a Ocnei Șugatag – spre șoseaua Hoteni. Cel mai recent născut ochi de apă lasă vederii craterul afund de 45-55 m în care, o vreme, s-au putut vedea armăturile de lemn din bandajul fostelor galerii de ocnă. Acum pâlnia este dublă și largă de vreo 50 m, având fundul parţial acoperit cu păpuriş, în rest o oglindă tulbure maronie de apă iar malurile argilos-bolovănoase sunt în curs de înierbare.
Mai spre E, la doar câteva zeci de metri, e al doilea ca mărime lac salin, împrejmuit cu gard din plasă de sârmă-privat-amenajat pentru plajă, baie. Aproape e staţia de pompare a apelor saline către staţiunea balneo-turistică. De la terasa-restaurant – fostul puț de extracție suie spre biserica romano-catolică drumul flancat de castani sălbatici – la stânga ivindu-se o mică capelă.
După vizitarea satului – stațiune turistică ne îndreptăm spre Călineşti – Sârbi, intrăm astfel pe vestita Valea a Cosăului. Aici, până la ieşirea din Budeşti, spre Pasul Neteda, poate fi admirată o parte din arhitectura şi tradiţiile moroşeneşti autentice, alternând cu tot mai frecventele vile și case noi, atipice. Încă femeile vârstnice sobru îmbrăcate într-un amestec de autentic tradiţional cu noul vestimentar rural pot fi văzute așezate pe băncile de lemn din fața tradiționalelor porți maramureșene sau îndreptându-se evlavioase spre locul de închinăciune şi rugă.
Fosta caldeiră vulcanică din Budești, Corha – Gruiul Lupului şi Chicera apar o vreme-n stânga. Două vestite biserici de lemn, monumente istorice, constituie mândria Budeștiului, cea UNESCO, din Josani, restaurată, păstrând cămașa de zale a haiducului Pintea Viteazu și o bogată colecție de icoane și fresce, și cea din Susani.
În Budești, mergând de la Primărie în amontele Cosăului apoi a Văi Mari se ajunge dincolo de Piatra Pintiuț la Mănăstirea Roșia amplasată la poalele NV ale Piemontului Văratecului (Munții Lăpuș). De aici se pot face excursii spre vârful Sermetieș sau, prin Șaua Selha – Roșia, spre Tăul Văratic, Piatra Corbului, Piatra Văratecului și vârful Văratec.
Din Budești pentru a ajunge-n Cavnic suim pe șoseaua asfaltată spre Pasul Neteda. La stânga apare valea Oanţa (și traseul spre Măgura Mică, turbăria Groapa lui Cotoz și fostul geizer Piatra Totoșului). De aici putem panorama spre extremitatea vestică a Munților Lăpuşului, Măgura Mare şi vârful Făgădău Pintii. Imediat în dreapta serpentinelor se ivesc Trei Apostoli și vârful Gutâi.
Din Pasul Neteda coborâm spre pârtiile de schi din zona Roata ale orășelului turistic fost minieresc, Cavnic. Ceva mai jos, în dreapta șoselei, sunt ruinele fostei aurării Logolda din Cavnic iar în dreapta sus Piatra Malnașului, un fost geizer – o potecă turistică duce la acest apropiat obiectiv de importanță geologico-peisagistică.
Suind pe Piatra Malnașului se poate admira spre S-SV întreaga așezare multiseculară a Cavnicului, vârful Mogoșa dar și o parte din zona S-SE-E a Gutâiului. Zona NE, înaltă, a orașului Cavnic se numește Handal. Acolo e bifurcația șoselei ce trece prin Pasul Rotudna pentru a coborî după 24 km pe valea Strâmbului în Strâmbu Băiuț și Țara Lăpușului.
Coborârea din Handal spre centru se face lăsând în stânga un obelisc comemorând ultima tentativă de năvălire tătară. Imediat după traversarea centrului orașului Cavnic, în dreapta, se vede dintr-o diferită perspectivă Mogoșa apoi andeziticele turnuri și citadele spectaculoase Pietrele Şoimilor.
Drumul din Cavnic spre Baia Sprie presupune traversarea unei pitorești părți a fostului Fisculaș austro-ungar în care satele Șurdești și Plopiș oferă turiștilor Piatra Roșie, Bulbucul Mare (cu peșteri tectonice în andezite) și Bulbucul Mic dar și două biserici de lemn, monumente istorice incluse patrimoniului UNESCO.
În Șișești e de vizitat vechea Școală și biserica greco-catolică ale lui Vasile Lucaciu. Merită făcută o scurtă deviere din Șișești spre Negreia pentru a admira pe lângă drum o suită de statui monumentale din piatră vulcanică realizate de către meșterul amator Cuzko. Înainte de-a coborî spre Baia Sprie perspectivele nordice oferă vederii Dealul Minei sau Mons Medius, Ignişul, Dealul Bulat, Ouţul.
Acest circuit presupune aproximativ 120 km parcurşi într-o mică parte din oferta peisagistică neasemuită a Maramureşului Istoric.
