Pages Menu
RssFacebook
Categories Menu

Publicat de la Jan 16, 2015 în Reportaje turistice | 0 comentarii

Lacul Firiza – valea Vălinilor – Cascada Vâltori și Cascada văii Sturului, iarna

Lacul Firiza – valea Vălinilor – Cascada Vâltori și Cascada văii Sturului, iarna

Traseul turistic din 14 ianuarie 2015 cu D. Pascu, M. Gheție & eu

Obiectiv: Lacul Firiza, Firiza, valea Vălinilor și Cascada Vâltori, Blidari, valea Firiza, valea Sturului și cascada sa inferioară, iarna

Localizare: Maramureș, Munții Igniș, Firiza și Blidari

Itinerar: Baia Mare – Ferneziu – Firiza – Păstrăvăria Pistruia Blidari – circa 23 km (circa 25 km până la CHE3 Blidari )

Marcaj turistic: punct roșu pe valea Vălinilor (traseu marcat spre Poienile Jolob-Șeituri și Urzicii); bandă albastră în amontele văii Firiza din Blidari (duce la Piatra Bulzului)

Tip traseu: drumeție hibernală

Grad dificultate: ușor (însă dificil dacă neaua e foarte mare)

Echipament necesar: adecvat anotimpului; pe nea groasă sunt de folos bețele de trekking mai ales la accesul pe versanții troieniți spre cascade

Lungime și durată: traseul propriu-zis la cele 2 cascade circa 10 km – 4 ore. Tura completă, incluzând deplasarea din/ în Baia Mare aproximativ 5 ore

Diferență de nivel: circa 100-150 m

Recomandări: harta Zona turistică Baia Mare – Tăuții Măgherăuș din seria Gutinul turistic 2005

Avertismente: atenție în zona cascadelor, mai ales iarna când rocile vulcanice din albie sunt ascunse sub nea, există risc de accidentare; valea Sturului- habitat de urși

Căi de acces: din Ferneziu prin Firiza și Blidari pe la CHE 3 Blidari, Cariera Stur și-n continuare pe drumul auto-forestier ce duce spre CHE2 și CHE1 Blidari, respectiv Poiana lui Dumitru

Mijloace de locomoție: autobuze Baia Mare – Blidari; autoturism personal

Sugestii de cazare: pensiuni din Firiza-Blidari-Baia Mare

-4 grade C la ora 10, soare, cer albastru oțel. Plecăm la ora 10 spre Ferneziu admirând chiciuros-argintiul Igniș-abruptul său S-SV. Continuăm prin Lunci spre Barajul Firiza-acesta se vede în dreapta, în zona Cabanei Firiza. Admirăm apoi, printre arboretul tânăr, Lacul Firiza înghețat, nins, imaculat, nesfârșit, iar deasupra lui Igniș Vest cu Turnul lui Pintea – stâncos. Oprim în dreptul Pensiunii Căprioara ca să ne deplasăm pe jos spre coada Lacului Firiza, acolo unde valea Firiza dispare repede sub calota de gheață. Admirăm spre aval lacul albit de neaua depusă peste gheața groasă, zona gurii văii Vidra, vârful Hija la S, un restrâns păpuriș la N, urme de vulpi, mistreți și vidre apoi o luăm înapoi, traversăm drumul și pornim în amontele modestei văi a Vălinilor.

Apare repede marcajul turistic punct roșu aferent traseului spre Poianile Jolob – Șeituri – Urzici – vârful Bagneu – Frăsineasa sau spre vârful Ulmoasa. Splendide căsuțele de vacanță, șoprurile tradiționale pentru fân, grajdurile din bârne de lemn. Un localnic își scoate cu sania trasă de un cal semigreu bălegarul de grajd, ducându-l spre fânețele din poienile troienite. În rest nici țipenie. Mai apoi, dincolo de puntea (bârna) de peste valea Vălinilor, la trifurcarea drumului, apare un ștraf și o stivă de meteri de fag crăpați dar și câțiva bușteni groși de fag care-și așteaptă debitarea pentru lemne de foc.

O luăm la stânga, în amontele și mai modestei de-acum văi a Vălinilor, pe lângă gardul unei proprietăți private cu loc de picnic. În dreapta e o poiană cu perspectivă spre o alta înaltă (NE) în care se află o solitară, pitorească, gospodărie muntenească (pe traseul către Poiana Șeituri). Câteva mici avalanșe prăvălite după ultima ninsoare de pe versant blochează poteca spre Cascada Vâltori. Uneori ne afundăm până la cojones în neaua groasă de mai bine de un metru, asumându-ne riscurile turistului hibernal!
Cascada e aproape integral captivă-n cuirasa groasă de gheață. În afara urmelor unui mistreț mare care a scurmat după larve și rădăcini nu vedem nicio altă urmă în zonă. Pe un arbore e marcată cu roșu Bs III/229. Ne întoarcem spre Pensiunea Căprioara în timp ce soarele suit la orizont începe a lumina feeric valea Vălinilor.

Ne îmbarcăm pentru a continua prin Firiza spre Blidari. In passing, cu coada ochiului, admirăm (ca de fiecare dată când ne aflăm în Firiza) casele tradiționale tot mai rarel rupte parcă din cărțile cu povești ale copilăriei, cu prispe înguste susținute de stâlpi de stejar și pereții spoiți vernil, albastru celest, ultramarin, pe deasupra imprimate cu florale motive cu ruloul de cauciuc modelat-un străvechi precursor al trafaletului de azi. Urmează la fel de pitorești, din fericire ceva mai numeroase, gospodării și case de basm din Blidari.

Parcăm la Păstrăvăria Pistruia și cu rucsaci ușori (cu ceai, cacao fierbinte, ceva haine uscate și calde și aparate foto) și bețe de trekking pornim în amontele văii Firzia spre obârșia acesteia (formată din confluarea văii Sturului cu valea Blidariului) în dreptul CHE3 Blidari. Până acolo admirăm arhitectura muntească tradițională, impresionanta citadelă eruptivă (andezitică) a Pietrei Bulzului, mai apoi stâncăria colosală a Piciorului Strâmbei și-n zona SV a acesteia, cuibul de vulturi al Pietrei Lupului. Un izvor potabil cu ciurgău apare la stânga drumului. Imediat mai sus remarcăm (în vecinătatea CHE 3 Blidari) recent amenajata stație de tratare a apei de către VITAL S.A. Baia Mare (investiție de peste 490 milioane lei din care marea majoritate alocate din fonduri UE). Vizavi, pe finalul văii Blidariului, cascada omonimă e prinsă în gheață iar drumul forestier e troienit. Continuăm în amontele văii Sturului. Curând, în stânga drumului, rambleul stâncos negricios e acoperit cu o draperie de sloi mari de gheață înaltă de 2-3 m, lungă (discontinuu) de 5-8 m. Mai sus e fostul Izvor al Tămăduirii, rebotezat în 2011, după reamenajare – Izvorul a la Tavi. Splendide insulele molizilor drapați cu nea pulver sclipind feeric în soarele amiezei. În dreapta, peste văii Sturului, rămâne Piatra Caprei (piroclastică), cu sloiuri spectaculoase pe buza superioară, mai apoi Cariera Stur (de unde se extrag plăci de andezite folosite la pavaje, ornamentații de fațade etc.).

Urmează confluența văii Călămari cu valea Sturului (reper conducta de apă pentru CHE3 Blidari cu diametrul de circa 800-1000 mm din stânga drumului forestier ce contiunuă spre Poiana lui Dumitru). Mai apoi, aproape de confluența vpăii Rostoșa cu valea Sturului, la bifurcația drumului (ce o ia la stânga-n sus spre Poiana Roasa și vârful Rotunda) un stâlp cu săgeată indică spre înainte 8 km până în Poiana lui Dumitru (în amontele văii Sturului). De la confluența văii Rostoșa cu valea Sturului până la Cascada inferioară a văii Sturului nu sunt mai mult de vreo 250-300 m. Drumul forestier suie ușor iar valea e-n dreapta și la un moment dat se aude vuietul apei căzând de la circa 5-6 m înălțime, pe un prag piroclastic, în marmita circulară cu diametrul de vreo 8-10 m, afundă probabil de peste 1 m. Nici vara nu e ușor de parcurs pasajul de circa 60-70 m din drumul forestier până la cascadă (din cauza bolovanilor numeroși, hățișului murilor, arborilor tineri și arbuștilor) dar iarna, pe o nea groasă de 70-80 cm, traversând inițial taluzul înalt, înghețat tun, de nea degajată de buldozere, nu e defel ușor. Efortul e răsplătit însă cu prisosință de spectacolul gheții, stâncăriei captivă-n ghețurile perlate și nu în ultimul rând al pădurii brodat-dantelate de neaua imaculată. După repriza foto și dregerea setei cu ceai de mentă camforată plus câte o ceașcă de cacao fierbinte cu miere de albine o luăm înapoi, de această dată soarele (grăbindu-se să apună devreme) străluminând și astfel animând peisajul dintr-o diferită perspectivă.

Trebuie menționat că de la Cascada inferioară a văii Sturului, în amonte, continuând circa 1,5 km pe drumul forestier și lăsând la stânga jos CHE 2 Blidari, apropiindu-ne de CHE 1 Blidari, la poalele pereților și turnurilor Pietrei Holmului (holló = corb în limba maghiară) se află Cascada superioară a văii Sturului înaltă de 8-10 m, dificil accesibilă în orice sezon, malul geografic stâng, de la drum, fiind extrem de povârnit, stâncos-accidentat și fără de prize. Deoarece am admirat acea cascadă în toate anotimpurile, de această dată renunțăm s-o mai abordăm.

După 5-5 ore și 30 de minute de la debut ajungem la casele noastre, temperatura suind peste zi în oraș până la 4 grade C (boierie curată după cele -19 grade C din ziua de Bobotează.

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Pin It on Pinterest

Share This