La confluența râului Săsar cu râul Lăpuș, respectiv Lăpușului cu Someș – iarna
Traseu: râul Săsar, râul Lăpuș, râul Someș – iarna
Obiectiv: confluența râului Săsar cu râul Lăpuș, respectiv confluența Lăpușului cu râul Someș
Localizare: Lăpușel, Bozânta Mică, Merișor
Itinerar: Baia Mare – Lăpușel- Bozânta Mică – Tăuții Măgherăuș – Bușag – Merișor – Baia Mare, circa 40 km
Marcaj turistic: -
Tip traseu: drumeție
Grad dificultate: ușor
Echipament necesar: adecvat anotimpului
Lungime și durată: 3-4 ore
Diferență de nivel: -
Recomandări: Vizitarea confluențelor în vremea iernii, după o ninsoare proaspătă ori într-o dimineață geroasă cu bogată chiciură, poate oferi satisfacții maxime fotografilor; habitat de păsări, astfel încât traseul este indicat pentru birdwatching
Avertismente: de evitat perioadele cu debite uriașe, imediat după topirea zăpezii, ori după averse abundente; puntea peste râul Lăpuș de la iazul decantor de steril neferoase Bozânta Mică a rămas fără o mare parte din planșeul din plăci de oțel – risc major de accidentare și înec
Căi de acces: din Lăpușel spre Bozânta Mică, respectiv din Tăuții Măgherăuș – Bușag în Merișor
Mijloace de locomoție: autobuze URBIS, autoturism
Sugestii de cazare: -
Descriere traseu:
La Bozânta Mică, dincolo de calea ferată (Dej-Baia Mare), la circa 300 m SV de podul de fier CFR, se intră pe traseu. Carosabilul continuă circa 2,5 – 3 km spre Bozânta Mică. În zonă sunt canale de colectare a apelor pluviale, arar podeţe din beton pentru accesul la tarlale.
După câteva sute de metri, sub o linie electrică de medie tensiune orientată dinspre fabrica de alcool şi balta pescărească Lăpuşel spre imensul iaz de decantare a sterilului de lângă Bozânta Mică, se ivește un drum de acces spre dreapta. Acesta duce la puntea suspendată pe cabluri ce face legătura cu iazurile (poldere) mici de protecţie, amenajate pentru eventualele deversări accidentale de steril din marele iaz. Aici pot fi văzute cârduri de raţe sălbatice din specii diferite.
Se traversează puntea spre malul geografic drept al râului Lăpuş, iar ulterior se apucă amontele acestuia până la confluenţa cu râul Săsar, aflată la mai puțin de 1 km distanţă.
Pe Lăpuș, pe malul drept, există un ingenios sistem de mici iazuri rectangulare indiguite cu bandaje de lemn de stejar, un fel de poldere interpuse între iazul uriaş de decantare a sterilului provenit din flotaţiile miniere şi malul înalt, drept, al râului. Iazurile au fost amenajate pentru a preveni o poluare cu cianuri şi metale grele și o catastrofă ecologică de dimensiunea accidentului minier de la Aurul din 2000.
După ultimul iaz de protecţie, se coboară pe un carosabil tehnologic aflat la baza vestică a taluzului în trepte al iazului mare de decantare, plantat şi acaparat de o pădurice de salcâmi. Deplasarea continuă în amontele Lăpuşului, spre apropiata confluenţă cu râul Săsar. De câțiva ani, sute de cormorani iernează printre sălciile bătrâne aflate pe malul stâng, alături de rațe sălbatice și stârci albi. În zonă mai pot fi văzuți sticleţi zglobii și grupuri de stârci cenuşii.
Se revine la punctul de plecare și se pleacă spre a doua destinaţie a traseului: confluenţa râului Lăpuş cu râul Someş din satul Merişor.
Pentru asta se traversează Baia Mare, Tăuţii Măgherăuş și Buşag. Câteva variante de drumuri se orientează spre apropiatele balastiere de pe malul geografic drept al Someşului, acestea ivindu-se la stânga, imediat după ce se ajunge în Merişor.
Din Bușag, ajungând în dreptul unei făbricuţe de saltele împrejmuită cu un gard de scânduri înalt şi verde, se deviază la dreapta, ieşind în lunca Someşului pe un drum care conduce la o balastieră aflată la circa 300 m V de împreunarea râurilor Lăpuş și Someş.
Zona este populată de stârci albi alături de stoluri de raţe. După topirea zăpezii la munte sau după averse consistente, impresionează debitul şi impresia de forţă nestăvilibilă a Someşului, imediat după confluenţa cu Lăpușul.
Spre N-NE-E se văd mărginaşele case ale Merişorului, iar în fundal, culmile împădurite cu foioase aferente zonei Tăuţii Măgherăuş – Nistru – Ilba – Seini. Deplasarea spre confluenţă se face o vreme pe malul drept al Someşului, iar apoi de-alungul unor grămezi de balast.
