Fisculaș: Dealul Pietriș – Muzeul Florean – Cascada Babei – Poarta Pintii

Traseu: Muzeul Florean -valea Babei - cascada Babei – Piatra lui Avram – Poarta Pintii – valea Arinului

Obiectiv: o parte din străvechiul Fisculaș, Dealul Pietriș, Poiana Soarelui I și II – Muzeul în aer liber Florean, valea și cascada Babei, Piatra lui Avram, Poarta Pintii, Valea Arinului

Localizare: Maramureș, Cernești – Măgureni – la N de Culmea Preluca

Itinerar: Baia Mare – Copalnic Mănăștur – Dealul Pietriș – Poiana Soarelui – circa 39 km

Marcaj turistic: neapărat bocanci aderenți, foarte utile bețele de trekking

Tip traseu: cultural – speoturistic

Grad dificultate: mediu

Echipament necesar: neapărat bocanci aderenți, foarte utile bețele de trekking

Lungime și durată: 5-6 ore, 10-11 km

Diferență de nivel: circa 450-500 m

Recomandări: harta turistică Defileul Lăpușului

Avertismente: valea Babei, zona turnului Piatra lui Avram ca și cea a portalului Poarta Pintii, precum și coborârea spre Valea Arinului sunt accidentate; zonă de carst, lipsesc izvoarele cu apă potabilă

Căi de acces: de pe Dealul Pietriș, suind din Cernești

Mijloace de locomoție: curse Baia Mare – Tg. Lăpuș – Băiuț; autoturism personal; mountainbike

Sugestii de cazare: cort; localnici

Descriere traseu:
Pe Dealul Pietriş, în Poiana Soarelui, Muzeul Florean expune în aer liber frumoase sculpturi contemporane realizate în calcar, marmură, andezit, câteva în metal şi piatră, adunate consecutiv anualelor tabere organizate de către Fundaţia Florean. Aproape, curge valea Babei, cu o mică dar frumoasă cascadă, îndeosebi la topirea zăpezii și după zile cu averse consistente.

Plecăm din Baia Mare spre Cerneşti – Dealul Pietriş. Traversăm Cărbunar şi Copalnic Mănăștur. Suind din Cernești Dealul Pietriș, în dreapta şoselei ce continuă spre Tg.Lăpuş, apare o statuetă dăltuită în piatră reprezentând un copil şezând. De-acolo abandonăm asfaltul și continuăm circa 1 km – pe drum forestier – până în Poiana Soarelui I, luând aminte la impresionantele doline din codrul de fag şi carpen. Pentru maximă operativitate traversăm spre cea de-a doua Poiană a Soarelui situată la câteva sute de metri SE de prima (locaţia taberelor de sculptură din ultimele ediţii organizate de Fundaţia Florean, cu o altă serie de frumoase lucrări realizate în marmură expuse). De aici luăm rucsacii de tură și continuăm puţin pe drumul auto-forestier, cotim după vreo 30 m la dreapta, pe lângă gardul viu al unei vechi gospodării.

Ne deplasăm pe un vechi drum de căruţe care se-ndreaptă pe curbă de nivel spre valea Babei, lăsând la stânga pădurea cu doline şi ponoare, în dreapta o livadă clasică scăpătată apoi, nu departe, o horincie iar la stânga ei un bazin de captare-colectare a apei potabile. Ne aflăm aproape de traseul vechiului terasament al CFF care venea odinioară dinspre Maşca (Răzoare) trecând prin Cufoaia, suind spre Măgureni pentru a descinde-n Cerneşti. Privind spre SV vedem despicătura pârâului Dosului care în aval de cascada Babei se numeşte valea Babei iar în flancul geografic stâng al acesteia tronează turnul dolomitic Piatra lui Avram (greu de văzut chiar și de aproape în anotimpurile cu vegetaţie). Spre V-NV se ivesc răzleţe gospodării ale Măgureni-ului disimulate în livezi de nuci și alte specii fructifere. Privind peste valea Babei în sus, spre vârful Dealului Măgureni, deasupra minei şi a carierei de dolomite, atrage atenţia o zonă stâncoasă punctată de numeroase tufe de sânger.

Ajungem la talvegul accidentat al văii Babei urcăm scurtă vreme pe potecuţa de pe malul geografic stâng, apoi direct prin albia bolovănoasă, răscolită de aversele cu viituri, pe deasupra alunecările de versanţi, preponderent dinspre Piatra lui Avram, pentru a accede la baza cascadei. Până acolo admirăm dolomitele intercalate cu şisturi cristaline şi micaşisturi (pe alocuri cristalele foliat-strălucitoare de mică depăşind 1,5-2 cmp).

Nu continuăm pe valea Dosului, datorită pragului său stâncos ce blochează talvegul, ci suim direct, susţinut, la stânga, pe un torent sec cu grohote, ieşind repede în fostul drum de TAF care acompaniază o vreme malul geografic drept. Dăm de o potecă pastorală suim la stânga, intrăm în curând pe drumul de TAF care se angajează pe abruptul nordic al Dealului Măgureni, pe deasupra cascadei Babei şi Pietrei lui Avram, coborând la final în serpentine până la fosta carieră şi mină de dolomite Măgureni.

Nu urmărim însă drumul de TAF nord-vestic ci la prima scurt-circuitare spre stânga suim spre Culmea Preluca parcursă spre Dealul Măgureniului de un fost drum de căruţe, ulterior de TAF. Privind spre E se văd pajiştea şi releele GSM din Dealul Pietriş iar la dreapta satul Borcut. După vreun ceas şi jumătate, dinspre E-NE, suie spre Culmea Preluca salba de poieni cu drum de căruţe. De-acum apare la SE satul Cufoaia iar spre NE Şatra lui Pintea. Pe vreme cu vizibilitate bună se poate panorama spre culmea principală a Munţilor Lăpuşului, Hudinului, Ţibleşului, spre S Culmea Breze, cu vârful Breze şi Aluniş şi continuare sa Măgura Măgoajei… Mănăstirea Dealu Mare şi Dealul Coroieniului.

Drumul de căruţe o ia la stânga, noi abordăm în urcare directă o variantă a acestuia, spre vârful Dealului Măgureni (795 m). Ne deplasăm prin pajiştea de aridă, cu grohote dolomitice bej-sure, punctată de scunde Euforbia sp., imortele sălbatice vizitate toamna de stoluri de sticleţi, arare părăluţe alb-roz, vulturici galbene, genţiene albastre-violacee, rari ienuperi aplatizaţi și amintind de bonsaii niponi, măceşi, rare tufe de păducel şi porumbari. La dreapta, făgetul matur, la stânga, spre zona superioară a Răzoarelor şi Groapelor, pajişti naturale dar şi mici, ordonate, livezi de pruni, faima Ţării Prelucilor şi-a horincii. Tot acolo apar câteva dispersate gospodării de vărat şi sălaşe de animale.

Treptat, dincolo de acestea, spre S-SV, se conturează Culmea Vimei iar la extremitatea sa de V, inconfundabila cuesta botezată Râpa Vimei în timp ce la N de ea prinde contur vatra comunei Vima Mică punctată de biserica cu turla argintie. Platformele betonate mici, cu ştuţuri, a două sonde de prospecţiuni geologice forate odinioară de către IPEG Maramureş rămân la stânga. În dreapta, la 2 ore de la debut, se profilează o poiană rectangulară orientată spre pârâul Morii, în fundal Culmea Dealului Florii (812 m, cel mai înalt din această culme). Ne orientăm într-acolo pe lizieră, remarcând pe fagii maturi marcajul silvic bandă roşie şi galbenă, de culme.

Poarta lui Pintea, un frumos portal dolomitic orientat aproximativ N-S, perpendicular pe culmea Dealului Măgureni, drapat cu feriguţe pe abruptul vestic, apare în dreapta. La stânga lui şi la circa 15 m, o stâncărie-punct de belvedere permite panoramarea spre Satra Pintii, Fânaţe, Ciocotiş, Cerneşti, Măgureni, Ruşor – imaginea plonjant – aeriană e deosebită. După un scurt popas la Poarta Pintii intenţionăm să parcurgem integral Dealul Măgureniului, spre V, pentru a descinde în Valea Arinului coborând abrupta Faţa Iederii.

După scurtul popas străbatem vreo 1,5 km de culme aridă, cu pajiştea punctată de grohote, de la buza superioară a Feţei Iederii deschizându-se o impresionantă aeriană spre Valea Arinului, cu salba puţinelor sale gospodării, un destul de mare heleşteu elipsoidal, alături de el un străvechi grajd cu şarpanta de paie, ca o cuşmă, înspre V, pe un afluent modest al Văii Arinului, un alt heleşteu, mai mic. Deasupra acestuia, spre Preluca Veche, zona bisericii greco-catolice, se văd fotogenicele terasări cu holde înguste, fâneţe naturale, trifoişti sau livezi de pruni şi meri, peste toate ivindu-se la fel de terasata culme rotunjită şi cu radio-relee a Dealului Paltinu. Coborâm în Valea Arinului unde toamna surprinde recolta de mere, de regulă din soiuri clasice, tradiţionale, prune, nuci, florile dinaintea caselor, spalierii cu struguri.

O luăm pe uliţa cătunului (aparținând de Preluca Veche) spre N, dincolo de cumpăna apelor coborând spre Măgureni, având în stânga pârâului Morii şi piciorul estic al Dealului Florii din Culmea Preluca. După circa 35 minute intrăm în Măgureni, deviind imediat la dreapta acolo unde se termină asfaltul. O scurtă vreme ne deplasăm pe un drum pietruit, ajungând la două prospere gospodării. Dăm de un drum vechi, pietruit, ce suie pe sub lizieră până la fosta carieră şi mină de dolomite, ulterior urmând să traversăm valea Babei şi să suim pe drumul costiş spre Poiana Soarelui II, la maşină. După 5 ore de la plecare şi parcurgerea a circa 10-11 km de traseu încheiem circuitul cu vizitarea sculpturilor din Poiana Soarelui II și I apoi plecăm spre Baia Mare.