Pages Menu
RssFacebook
Categories Menu

Publicat de la May 2, 2014 în Drumetii, Trasee turistice | 0 comentarii

Defileul Lăpușului: Din Preluca Veche, pe Custura Pietrei, Custura Cetățelei și Piatra Cerbului

Defileul Lăpușului: Din Preluca Veche, pe Custura Pietrei, Custura Cetățelei și Piatra Cerbului

Traseu: Preluca Veche - Custura Pietrei – Custura Cetățelei – Piatra Cerbului

Obiectiv: Defileul Lăpușului – versant geografic drept; Piatra Cerbului, Culmea Pietrei și Custura Cetățelei cu formațiunile geologice dezvoltate în gresii și dolomite

Localizare: Preluca Veche – Maramureș

Itinerar: Baia Mare – Copalnic Mănăștur – Dealul Flori – Preluca Veche – circa 40 km

Marcaj turistic: nu există

Tip traseu: drumeție

Grad dificultate: mediu

Echipament necesar: adecvat anotimpului, neapărat încălțăminte aderentă; utile bețele de trekking – zone periculoase

Lungime și durată: 13-15 km , 7-8 ore

Diferența de nivel: circa 300-350 m

Recomandări: harta Defileul Lăpușului, an 2012

Avertismente: nu vă expuneți la belvederi – risc prăbușire în prăpăstii

Căi de acces: prin Copalnic Mănăștur – Dealul Mănășturului – Preluca Veche; dinspre Târgu Lăpuș – Răzoare – Groape – Culmea Mașchii; dinspre Rușor – Măgureni prin Valea Arinului – Culmea Mașchii; din Vima Mică

Mijloace de locomoție: autoturism personal

Sugestii de cazare: cort, localnici

Descriere traseu:
Plecăm din Baia Mare spre Groşi, Cărbunar, Copalnic. La ieşirea din Copalnic Mănăştur, în dreptul cimitirului, suim în dreapta pe Drumul SAPARDULUI. Deja după câteva volte, în urmă și de la V spre N-NE încep să se contureze satele Măgureni, Ruşor, Cerneşti şi mai departe, la poalele vestice ale Şatrei Pintii, Ciocotiş, Fânaţe, valea Bloaja iar deasupra lor creştetele Gutâiului, Mogoşei, Ignişului.

Drumul pietruit, abrupt, lasă vederii rambleul de şisturi cristaline, o vale, modestă ca debit, în dreapta, dar accidentată, mai sus altele două afluind din stânga, apoi, pe la ultima serpentină-n ac de păr, valăul pentru adăparea vitelor şi-n fine, cele câteva gospodării din Dealul Mănăşturului, acolo unde se află obârşia (sudică) a văii Rea.

Cotim stânga și suim accentuat spre Dealul Florii din Culmea Preluci, cu făget și mesteceni. Panoramăm spre crestele Gutâiul şi Ignişului după care începe coborâşul şi-n curând ajungem la o bifurcaţie. Spre S continuă drumul către Dealul CorbuluiSălnițaVima Mică (traversând Lăpuşul pe noul pod de betonamplasat foarte puţin în aval de Custura Cetăţelei).

Spre E-SE o ia varianta spre Preluca Veche, tăiată-n calcare marmoreene, coborând în câteva volte scurte spre satul răzleţit între pruni, marcat de turlele celor două bisericuţe. Prima, mai nouă nouă, e greco-catolică, situată la capătul drumului foarte abrupt ce suie dinspre Măgureni prin Valea Arinului. A doua, la circa 1 km mai spre S, la poalele NE ale Paltinului (dealul rotunjit, terasat spre E-N-NV, cu releu radio pe creştet). La stânga lui, gospodăriile răzleţe din Valea Arinului tranzitând pe nesimţite cu Culmea Mașchii spre cele ale Groapei.

Departe, în faţă, peste Defileul Lăpuşului, Vima Mică dominată de Râpa Vimei, la stânga, într-o depresiune restrânsă, Peteritea. Admirabil se văd de aici Ţibleşul şi Hudinul. *(Conform GPS traseul propriu-zis începe de la coordonatele : 47-28,173 ; 23-42,468 ; 697 m altitudine).

Inițial mergem pe drumul pietruit, lăsând în stânga biserica ortodoxă cu turla străjuită de molizi și clopotniţa alăturată, cu şarpanta bizar ondulată. Depăşim prin stânga şi pe curba de nivel Dealul Paltinu coborând o vreme spre valea Arinului apoi, înainte de primele gospodării, o tăiem peste Culmea Mașchii spre parcelele terasate, la dreapta (V), deasupra obârşiei văii Braniştea Mare, poposim pe o culme cu un mic vârf situat la SE de Paltinu, punctat de un pin.

Continuăm coborârea oblică spre S-SV, pe la obârşia seacă a văii Curetiului (pe cursul căreia, la circa 4-500 m mai jos e Cascada Pişătoarea), traversăm pajiştea cu dolomite precambriene, ienuperi, păducei, curpeni. În dreapta culmii ce coboară spre un promontoriu sudic (la stânga căruia e Piatra Cerbului) se conturează valea Socilor aridă și aproape seaca, dincolo de ea valea Morii şi în malul ei drept, fragmentat, Dealul Corbului, bisericuţa străveche aflându-se-n restrânsul pâlc sudic de gospodării.

Mai spre vest se conturează traiectul N-S al văii Stânjerilor şi un alt crâmpei al cătunului Dealul Corbului şi-apoi, pe sub Aspra, cursul văii Rea. Deasupra Asprei, spre NV apare biserica din Dealul Piţigăi iar în plan ceva mai apropiat, pe aceeaşi direcţie şi marcată de un pâlc de molizi, biserica din Preluca Nouă. Panorama E-SE oferă vederii crestele Munţilor Rodnei – zona vârful Pietrosul – Buhăiescu Mare şi Mic.

Coborâm oblic dreapta versantul arid ce duce spre promontoriul – platou bordat la S cu făget matur, marcând zona superioară a Lăpuşului la cel mult 200 m stânga (V) de Piatra Cerbului. Curând, în stânga, se conturează un vâlcel estic afluind în valea Curetiului și deasupra lui un vechi drum de căruţe şi terase înguste cu ienuperi.

La dreapta se conturează un alt drum de căruţe ce parcurge pe versantul V-NV Custura Pietrei coborând după circa 2-2,5 km în lunca Lăpuşului vizavi de Gura văii Vimii (reper o căbănuţă-magazie) veche de lemn. Ținem drumul și nu peste mult, în dreapta lui, apare un pâlc de pini, sub ei, la dreapta, valea Socilor şi deasupra malului său geografic drept câteva gospodării din Dealul Corbului.

Drumul urmează descendent, Culmea/ Custura Pietrei punctată cu blocuri de conglomerate gresoase cu numeroase alveole, drapate cu muşchi, numite de localnici pietre scrise. De aici spre stânga accedem spre pereţii calcaroşi în care s-a dezvoltat peștera Casa Pintii/ Casa de Piatră.

De aici se deschide o belvedere plonjantă spre E, la circa 150 m mai jos curgând râul Lăpuş, în stânga lui, obligându-l să descrie un imens U, Custura Vimei, împădurită cu foioase, vizavi, spre N, Piatra Cerbului cu pereţii dolomitici şi dincolo de ei, vag conturată, întunecata cascada Pişătoarea – prima sa săritoare verticală cu aparentă surplombă.

Revenim la Custura Pietrei urmând spre S-SV drumul de culme, întâlnim nu peste mult o înşeuare, garduri vechi, un fost gard viu din carpeni, un mic cimitir, ultima dată folosit în 1974, mai încolo fundaţia de piatră, câteva surpături ale celor trei gospodării ce existaseră aici din care, în picioare, a rămas doar o şură.

De aici panorama spre E lasă vederii Groape – case izolate pe-un dâmb, şesul Răzoarelor şi-n fundal Târgu Lăpuş iar deasupra lor Ţibleşul. Poiana cu şură e înconjurată de mesteceni şi plopi albi. Aici se găsesc două izvoare cu fântâniţe colmatate. Ținem culmea coborând pe culoarul larg de circa 3-4 m, fost drum de căruţe și apoi de TAF, tăind codrul de fag şi carpen. Urmărim varianta directă spre râul Lăpuș, eludând trasele laterale de TAF. După 3 ore și 30 de minute de la debut ajungem în lunca râului Lăpuș, vizavi de Gura Vimei.

Continuăm deplasarea în aval mal drept printre fânațe și holde înguste, cu Lăpuşul la stânga și codrul tânăr punctat cu bolovani dolomitici înverziţi de muşchi în dreapta, ne apropiem de o fostă carieră mică, empirică. Ne aflăm în dreptul Custurii Cetăţelei orientată SV-NE, prezentând un perete stâncos dantelat și cu mici vârfuri dar şi cu o gură de grotă greu accesibilă. Custura Cetăţelei obligă Lăpuşul la o buclă-n U, la N de ea aflându-se gura văii Morii, la NV câteva case ale Dealului Corbului de la care drumul pietruit coboară-n serpentine spre podul Sălniţei.

După popas pornim înapoi, din dreptul Gurii Vimei suim la stânga pe drumul de TAF, apoi prin culoarul silvic spre fostele gospodării şi micul cimitir, depășim zona Pietrelor. Abandonăm Culmea Pietrei deplasându-ne costiș spre S-SE-E, pe deasupra stâncăriilor, când conglomerate gresoase, când dolomite, poposim la belvederea de pe Piatra Cerbului cu balcon suspendat deasupra buclei în U a Lăpuşului, cu Custura Vimei în faţă, la S şi Cascada Pişătoarea în stânga.

După alt popas pornim în sus spre Dealul Paltinu. La un moment dat deviem dreapta, pe la obârşia văii Curetiului, mai la dreapta, pe un picior, se iveste halda de steril sur-albăstrie a unei foste galerii IPEG Maramureș în care se exploatase zăcământul de bentonită. Iesim în cele din urmă pe măguricea cu pin solitar iar de acolo intrăm pe drumul de-a coasta, spre primele gospodării apoi casa parohială şi biserica ortodoxă din Preluca Veche.

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Pin It on Pinterest

Share This