Baia Sprie (Chiuzbaia): Din Chiuzbaia pe vârful Poca si vârful Blidar, iarna
Traseu: Baia Mare – Baia Sprie – Chiuzbaia – vârful Poca – vârful Blidari – valea Chiuzbăii
Obiectiv: Chiuzbaia, vâltorile și gospodăriile tradiționale, vârful Poca, vârful Blidari, valea Chiuzbăii
Localizare: Maramureș, Baia Sprie, cartier Chiuzbaia, Munții Igniș
Itinerar: Baia Mare – Baia Sprie – Chiuzbaia-16 km
Marcaj turistic: punct galben Chiuzbaia – Șaua Poca-Valea Borcutului din Baia Sprie – Borcut Groape
Tip traseu: excursie
Grad dificultate: medie, mare iarna, pe zăpadă consistentă
Echipament necesar: adecvat anotimpului
Lungime și durată: 6-7 km, 5 ore iarna, 3 ore în sezonul cald
Diferența de nivel: 400-450 m
Recomandări: bețe trekking, zone cu grohote, lespezi și praguri andezitice; vezi harta Gutinul turistic-Zona Baia Sprie-Șișești
Avertismente: atenție, pericol de accidentare-prăbușire de pe vârful Poca în prăpastia N a acestuia, de evitat apropierea de abrupt
Căi de acces: Baia Sprie – valea Chiuzbăii – Școala Chiuzbaia, Monumentul Eroilor și Biserica Chiuzbaia
Mijloace de locomoție: autobuz de Chiuzbaia, autoturism personal
Sugestii de cazare: cort, pensiuni din Chiuzbaia
Descriere traseu:
Pornim din Baia Mare spre Chiuzbaia, la intrarea spre Baia Sprie, o luăm la stânga 7 km până la Școala și Biserica Chiuzbaia, lângă Monumentul dedicat memoriei ostaşilor români. La stânga rămâne Dealul Bulat iar în dreapta Dealul Roşu, mai apoi Dealul Chiuzu şi o veche galerie de mină pe stânga. Dealul Poca se înalță în dreapta intrând în Chiuzbaia.
Primul obiectiv e vârful Poca (787 m), înșelător de apropiat *(De menționat că vârful Chiuzu, Măgura -882 m situate la dreapta văii Chiuzbaia, ca şi Dealul Poca şi Dealul Blidar -883 m situate la stânga ei, deşi nu foarte înalte, datorită originii vulcanice și formei de con ascuțit cu versanţi placaţi cu stânci necesită un susţinut efort la abordare.
Se urcă spre est, în amontele unui pârâu pe care-l traversăm pentru a ajunge pe o buză terasată de unde avem o primă panoramă nord-vestică spre vârful Chiuzu, dealurile şi văile delimitate de gardurile vii de carpen. Turlele gemene ale bisericii sunt sub noi, ca şi salba caselor aliniate de-o parte şi de alta a văii Chiuzbaia, măreţ vârful Igniș – abruptul lui sud-estic stâncos.
Drumul principal suie la dreapta văii spre Mănăstirea Chiuzbaia. Un alt drum o taie la nord-vest, peste culme, pentru a ajunge în cătunul Groape, la fântâna cu borcut. Departe, spre vest, apare vârful Pietroasa.
Continuăm să suim spre un grup de gospodării invizibile din vale și dăm de un drum de căruţe ce vine dinspre nord. Îl urmăm o vreme, depăşind gospodăriile. Drumul continuă la orizontală o vreme, până la o răstignire, după care coboară încet spre o suită de poieni ce acaparează bazinetul văii Tulbure. Dealul Poca e la stânga, inabordabil pe versantul nord-vestic din cauza pantei extrem de accentuate și a stâncăriilor.
Acompaniem spre sud-vest un gard de carpen până la liziera făgetului, de unde urcăm alert spre est, pe picior. Constatăm că şi versantul sud-vestic e pe alocuri placat cu stâncării. Spre vârf panta creşte și după 1 oră/ 1 oră și jumătate de la plecare atingem vârful Poca.
Panorama se desfășoară de la îndepărtata Pietroasa la vârful Tocastru – Pleştioare – Ostra apoi vârful Igniș iar mai spre dreapta vârful Pietricica, Şaua şi vârful Iezuri, în continuare culmea spre Pasul Gutâi şi în final platoul Gutâi – Creasta Cocoşului.
Vârful Poca prezintă un abrupt nord-estic stâncos vertical, impresionant, la est un fel de balcon-belvedere suspendat deasupra neantului, la stânga lui observându-se elipsa neregulată şi cenuşie a unui tău de la Tertiu Trifului (ardelenescul terti = kert în limba maghiară, cu semnificaţia de grădină). Spre sud-est e Şaua Poca, până acolo un picior abrupt-stâncos în trepte. Spre est atrage privirile stâncăria Piatra Albă. La nord de ea vârful Blidar.
Coborâm spre Şaua Poca ocolind prin sud-vest piciorul stâncos admirând Şatra lui Pintea, Dealul Prelucilor, vârful Mogoşa, Trei Apostoli şi vârful Secătura Gutâiului. Mult mai aproape se remarcă un crâmpei al gospodăriilor din Tăuţii de Sus şi Dealul Minei (730 m). Coborârea e anevoioasă pe brânele înguste stâncoase.
Ajungem în Şaua Poca după care o ţinem o vreme spre sud-est. Spre nord apare o stână tradiţională, împrejmuiri de parcele cu garduri vii de carpen, clăi, arbori solitari şi Ignişul. Ocolim pe lizieră apoi continuăm prin pădure ajungând într-o poiană cu fânaţă. Iarna, pe omăt mare, trebuie 1 oră – 1 oră si jumătate pentru a ajunge la poalele unui picior prelung ce suie spre est, în final spre nord-est, până pe vârful Blidar – acesta neavând vreo zonă golaşă de panoramare spre Igniş şi vârful Iezuri.
Pe măsură ce suim un picior sud-vestic panta se accentuează, după o vreme Piatra Albă se vede la dreapta printre coroanele făgilor. Vara e preferabilă continuarea din Şaua Poca pe culmea spre Piatra Albă – vârful Blidar.
Se ajunge pe un mic vârf, la dreapta se vede o vagă potecă ce suie în culmea principală. La stânga e o vale afundă. Continuăm pe picior, acesta se flexează uşor spre stânga şi după circa 4 ore de la debutul turei atingem vârful Blidar împădurit pe toţi versanţii. Spre nord-vest, privind peste abruptul stâncos al Măgurii se poate admira dintr-o inedită perspectivă Ignişul.
O luăm spre vest urmând un picior prelung și stâncos ca şi abruptul nord-vestic acaparat de făget tânăr intercalat cu molidiş şi pin. Pe alocuri piciorul stâncos obligă la ocolirea pe versant. Se ajunge la un drum de TAF, de acolo urmându-l la vale ne aprpiem de malul stâng al văii Chiuzbaia. Aici se intră spre primele gospodării, unele cu grajduri, şuri tradiţionale și cu porţi din lemn de brad, ornate prin traforare.
Traversăm valea și suim în drumul principal. Mai la vale apar vâltorile tradiţionale şi o şarpantă ciudată din sticlă, într-un fel similară controversatei piramide de sticlă de la Louvre.
După 5 ore de la plecare închidem cercul în centrul pitoreştii localități Chiuzbaia, celebră prin port, meşteşuguri, vâltori şi renumitele socăciţe (bucătărese). Traseul-circuit nu are mai mult de vreo 6-7 km, dar iarna necesită devotament și dăruire, fiind solicitant.
