Pages Menu
RssFacebook
Categories Menu

Publicat de la Mar 12, 2014 în Drumetii, Trasee turistice | 0 comentarii

Vărai (Maramureș): Prisnelu Vălișoarei și Prisnelu Văraiului

Vărai (Maramureș): Prisnelu Vălișoarei și Prisnelu Văraiului

Traseu: Baia Mare – Valea Chioarului – Vărai – valea Caselor - Vălişoara - Prisnelu Vălişoarei - Prisnelu Văraiului – Vărai

Obiectiv: Prisnelurile satelor Vălișoara (Sălaj) și Vărai (Maramureș)

Localizare: Maramureș-Sălaj, Podișul Someșan în zona Vărai – Vălișoara

Itinerar: Baia Mare – Valea Chioarului – Vărai

Marcaj turistic: bandă albastră, nestandardizat, oribil realizat

Tip traseu: excursie

Grad dificultate: ușor spre moderat

Echipament necesar: adecvat anotimpului

Lungime și durată: 12-14 km, 5-6 ore

Diferența de nivel: 300 m

Recomandări: de asigurat apă din start, zonă carstică, izvoare rare

Avertismente: atenție la deplasarea pe culmea Prisnelurilor, versanți erodați, grohotoși, aproape verticali, risc de accidentare

Căi de acces: prin Vărai dar se poate și pe valea Someșului, din Letca, Sălaj, în Vălișoara

Mijloace de locomoție: cursa Baia Mare – Valea Chioarului (Dej), autoturism personal

Sugestii de cazare: cort sau la localnici

Descriere traseu:
Privind spre est de pe vârful Morii – Prisaca – Dealul Mare – zona Strâmtorile Țicăului (661 m altitudine) se pot repera Culmea Prisnel (accentul se pune pe primele litere) şi la sud est de acesta Cornu Pleşii (639 m).

Debutul excursiei e în Baia Mare, ținta Vărai, un străvechi sat situat dincolo de Şomcuta Mare și la 5 km vest de Valea Chioarului. În Vărai traseul propriu-zis începe acolo unde confluează valea Caselor venind din dreapta cu valea Bâz venind de la stânga.

Remarcăm imediat marcajul bandă albastră, depozitele calcaroase eocene (conform geologilor D. Iştvan și A. Ştefănoiu) folosite la prepararea tradiţională a varului. Denumirea satului nu derivă însă de la românescul var, liant în constructii ci de la maghiara antenumire, Variaj, aceasta la rându-i avându-și originea în maghiarul var = cetate.

Mergem pe valea Caselor, în amonte, și trecem pe la un ciurgău cu valău din beton la care se adapă vitele satului, cu biserica de lemn, monument istoric în tradiţională arhitectură maramureşană spre dreapta. Livezile nesfârșite de pruni conferă notorietate satului ghemuit între dealuri. Horincia rămâne la stânga uliţei pe care o abandonăm pentru a sui pe o potecă ce conduce treptat spre Gura Văii Rele (1 oră de la plecare), o şa cu deschidere spre sud-vest.

Aici avem o primă panoramă, la sud-est Dealul Mesteacăn şi culmea spre Boiu Mare şi Prislop, mai departe, în plan secund, Ţibleşul cu Hudinul la stânga sa. În spatele Ţibleşului apar crestele sudice ale Munţilor Rodnei, mai spre est şi mai aproape vârful Mogoşa, Gutâiul, Munţii Lăpuşului, vârful Pietroasa, Muntele Mic spre nord apoi Munţii Oaşului.

Un drum de căruţe coboară oblic pe sub versantul calcaros acaparat de tufe de corn, alun, păducel şi măceş face o voltă spre sud-vest și ajunge în sătucul Valea Rea rebotezat Vălişoara. Două izvoare (ciorgauă, din maghiarul csorgo însemnând şipot) apar din grohotele de calcar la Pădurea Şcolii şi puţin mai jos, la Fântâna de sub Stan.

Spre stânga (sud) debutează valea Rea continuând apoi cu valea Purcăreţului, aceasta vărsându-se în malul drept al Someşului la Letca. Satul Purcăreţ apare la sud-est, la sud-vest de acesta e Piatra Purcăreţului formată din calcare eocene masive împădurite cu stejar și adăpostind peşterile Gaura cu Vânt şi Biserica Dracului, ceva mai jos, spre Letca, Peştera de la Moara lui Pocol, cartată mai bine de 4 km de Speo Clubul Montana Baia Mare.

Intrăm în Vălișoara printre livezile străvechi. O frumoasă gospodărie tradiţional-chioreană e la dreapta – admirăm aici casa, şura, grajdul, cuptorul pentru pâine, totul simplu şi cu bun gust decorat de anonimii meşteri sălăjeni. Un drum de căruţe suie la dreapta. Îl urmăm.

Trecem printre pruni şi nuci, suim pe un prelung picior sud-vestic spre faleza impresionantă a calcarelor eocene. În curând admirăm piemontul impresionant făcând parte dintr-un amplu sistem de cline continue aflate în multimilenară erodare. Spre sud, dintre casele Vălişoarei, apare turla bisericii cu baroce reminiscenţe.

Suim pe picior la borna topo din beton mâzgălită cu marcajul turistic bandă albastră care apare şi în continuare, de pe Prisnelu Vălişoarei (661 m), trecând prin vaga înşeuare Tămâiţa spre Prisnelu Văraiului (631 m) până pe Cornu Pleşii. Prin secolele I-II pe aici ar fi existat un castru roman.

Superbă este panorama vestică spre Piatra Cozlei, mai departe lunca Someşului, localităţile Lozna, Cliţ, peste ele, departe, vârful Meseş şi vârful Vlădeasa – Munţii Apuseni. Mai aproape Dealul Mare – Morii – Prisaca, la poala lor sud-vestică Năpradea şi medievalul sat Cheud. Spre vest Benesatul şi intrarea în defileul Someşului la Ţicău. Spre est, la dreapta Ţibleşului şi Munţilor Rodnei apar Călimanii. Impresionante sunt şi panoramările nord-estice spre Munţii Lăpuşului, Gutâi, Mogoşa, Pietroasa, Muntele Mic şi Munții Oaşului. Spre nord, aciuat în căuşul unei depresiuni, satul Fericea.

Continuăm pe culmea nord-estică traversând vârful cu păşune aridă. Abruptul nord-estic (cuesta) al Prisnelului e împădurit cu fag. După 3 ceasuri de la debut facem un popas scurt, apoi continuăm spre est urmând marcajul turistic coborând un picior, ieșind într-o şa, de-acolo suind pe o custură calcaroasă aridă, cu tufişuri spre sud şi făget la nord. Deşi panta e accentuată, odinioară aici existase un drum de căruţe.

Avem de-acum Cornu Pleşii în faţă și continuăm spre o largă înşeuare tăiată de la sud spre nord de o veche cale de acces spre Fericea, loc numit de vărăieni Gura Stânii. De aici cotim spre sud peste foste ogoare cu răzoare acaparate de tufişuri, la dreapta liniei de înaltă tensiune și spre ponoarele care ascund într-un făget obârşia văii Caselor şi o peşteră cartată de Clubul de Speologie Montana, ajungând la un izbuc ivit dintr-un abrupt calcaros sub rădăcina tentaculară, ca de caracatiță, a unui fag. Versanţii abrupţi și valea accidentată la debut reduc ritmul deplasării.

După o vreme, meandrele pitoreştii văi sunt intersectate de un străvechi drum de căruţe care iese într-o livadă pe la vechea vatră a Văraiului. De aici se continuă prin dreapta văii ajungând la primele gospodării noi. După 5 ore și jumătate de la plecare circuitul ajunge la final.

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Pin It on Pinterest

Share This