Sfârșit de noiembrie în Firiza

Traseul din 27 noiembrie 2015 cu Pongo înaintea aniversării unui an (la 29 11 2015) și eu

Obiectiv: lacul și satul Firiza la sfârșitul toamnei

Localizare: Maramureș, satul Firiza

Itinerar: Baia Mare-Ferneziu-Firiza-circa 25 km

Marcaj turistic: -

Tip traseu: autoturistic

Grad dificultate: -

Echipament necesar: adecvat anotimpului

Lungime și durată: total circa 50 km , 2 ore și 30 de minute – 3 ore și 30 de minute

Diferență de nivel: -

Recomandări: din Firiza se pot face drumeții spre vârful Ostra-Poiana Cocoșului-vârful Pleștioare, la cascada Vâltori de pe valea Vălinilor sau la cascada de pe valea Vâlcele, drumeție prin Poiana Jolob și Poiana Șeituri spre vârful Ulmoasa sau spre vârful Bagneu – Frăsineasa; de pe malul geografic stâng al Lacului Firiza, urmând marcajul turistic punct roșu, se poate ocoli larg lacul de acumulare ajungând la Lacul Berdu –Ferneziu Lunci; de la baraj Firiza se poate sui prin Văratice-Șaua Dia spre vârful Pleștioara sau către Piatra Șoimilor de pe vârful Strâmba cu opțională descindere prin Șaua Hija la Lacul Bodi Ferneziu, Lacul Firiza reprezintă o locație recomandată pescarilor amatori dar și pasionaților de sporturi nautice; din Firiza, mergând în amontele văii Negre, se poate ajunge în Poiana Soarelui din Stațiunea Turistică Izvoare și apoi pe vârful Igniș (cu spectaculoși megaliți andezitici modelați de-a lungul mileniilor de factorii exogeni). Amatorii de păstrăvi pot găsi acesti delicioși pești la păstrăvăliile din Blidari

Avertismente: perimetrul Lacului Firiza constituie o zonă de protecție (sursa de apă potabilă a municipiului Baia Mare); atenție, habitat de urși, mistreți și cervide îndeosebi la poalele Ignișului-de la gura văii Vidra până la valea și Lacull Berdu (din aval de baraj Lacului Firiza)

Căi de acces: din Baia Mare prin cartierul Ferneziu, trecând pe lângă rezervația geologică Limpedea (cu pereți impresionanți formați din colane andezitice bazaltoide)

Mijloace de locomoție: curse locale Baia Mare-Firiza; mountainbike; autoturism personal

Sugestii de cazare: pensiuni turistice din Baia Mare, Ferneziu, Firiza, Blidari sau în Stațiunea Turistică Izvoare

Cea de-a treia decadă a lui noiembrie fusese urâcioasă, ploioasă, rece, neguroasă, după codul galben urmă cel portocaliu și asupra Băii Mari căzu prima lapoviță, de la peste 750-800 m altitudine precipitațiile fiind sub formă de ninsoare. ANM anunțase o fereastră parțial însorită pentru ziua de vineri apoi din nou cod galben de ploi, lapoviță și ninsoare pe munte. Pentru băimăreni orice fereastră de vreme bună, indiferent de anotimp, poate fi facil exploatată iar pentru asta nici măcar nu e necesară deplasarea cu mijloace auto ”pădurea căzând asupra suburbiilor orașului”.

Temperatura 2 grade C dimineața la ora 10 când decid s-o iau doar cu neastâmpăratul Pongo (un Beagle tricolor) spre Lacul Firiza. Nu doar pentru a evita traficul urban prefer varianta accederii în Ferneziu pe str. Griviței și Colonia Topitorilor iar răsplata vine imediat sub forma minunatelor panorame deschise spre vârful Mogoșa și vârful Igniș, ambele argintate de chiciura nocturnă și albite pe creștetele rotunjite de prima zăpadă. Doar mestecenii și zadele galben portocalii mai pastelează codrul de goruni și făgeturile. După îndelungatele lucrări din Ferneziu-Firiza soldate cu distrugerea carosabilului și blocarea în unele zone a traficului, calea de acces spre Ferneziu-Firiza-Blidari, respectiv Stațiunea Turistică Izvoare, fusese aproape integral reabilitată, echipele de muncitori și utilaje acționând încă doar în câteva locuri. Din zona defunctului Romplumb S.A. Ferneziu Ignișul pare mai impresionant și îmbietor turistic ca de niciunde altunde. Perspectiva către Igniș se schimbă curând, traversând cartierul Lunci pentru a sui spre Baraj Firiza. Imediat după Cabană Baraj Firiza pustie prin arboretul tânăr, în dreapta, apar oglindirile lacului Firiza și căile pietonale de acces spre malul drept geografic al acestuia, mai apoi o parcare din care se poate coborî pe poteca în trepet spre izvorul cu borviz. O voltă mare ocolește golful văii Romane apoi un promontoriu -loc de parcare și picnic- se angajează spre S, fiind marcat cu un loc de popas cu masă și bănci din bușteni și o troiță bogat-migălos dăltuită în lemn de stejar. Poteca în serpentine amenajată cu dale de beton pe o porțiune, coboară spre malul abrupt-alunecos al lacului scăldat orbitor în soare pe la ora 10,30. Spre S se vede barajul Lacului Firiza, la V apendicele golfului pitoresc dinspre gura văii Romane iar pe deasupra versanții E ai vârfului Pleștioara și-n dreapta lor o parte din vârful Ostra. Spre E se vede gura văii Vidra și versanții cu făget ai Igniș Vest argintat de chiciură precum și o foarte mică parte din vârful Igniș acoperit de prima nea imaculată. O briză ușoară animă oglinda lacului pe care plutește barca unui solitar pescar. Apa e când albastră, când ultramarin ori sură cu fine hașuri paralele, alteori argintiu-metalică ori smoliu-tenebroasă, clipocind vioi, alteori bolborosind grav – horcăitoare pe sub malurile intens spălate de valuri. Miroase reconfortant a frunziș putrezind și a rășină eterată de pin. De aici de pe promontoriu se poate admira malul stâng al lacului cu fagi tineri masiv intercalați cu pini silvatici tonic-verzi și galben-aurii zade (larice) nedespuiate încă de cetina lor fină.

Următoarea escală ar fi fost în coada lacului, vizavi de Pensiunea Căprioara… dacă șantieriștii drumari nu ar fi încurcat traficul și blocat zona. Asta mă obligă să ocolesc coada lacului urmărind drumul tehnologic al S.C. Hidroconstrucția S.A. Și parchez pe malul drept al brațului vestic al văii Firiza, cel mai abundent, tumultuos și spectaculos. Imediat am auzit înconfundabilul măcăit al rațelor sălbatice și am văzut imensul plaur menajer (sute de metri pătrați de gunoaie și deșeuri menajere, de la PET-uri la bucăți de polistiren și deșeuri lemnoase etc. antrenate de valea Firiza din Blidar și Firiza și eșuate în coada lacului de acumulare unde adâncimea apei e mereu destul de mică). Soarele biciuie violent valea Firiza născând mirabile aqua feerii pe la ora 11.

O iau pe jos și după ce traversez pe podul de beton cele două brațe inegale ale văii Firiza admirând spre SE fierberea cu vălătuci groși de vapori de pe oglinda măslinie a lacului iar la N o parte din satul Firiza, vârful și Piatra Bulzului, mă îndrept către lunca restrânsă aferentă malului stâng al lacului cu speranța de-a vedea de-acolo măcar câteva păsări de apă. Descopăr mai întâi un cormoran statuar făcându-și siesta stând așezat pe un bolovan, mai apoi un altul, numeroase rațe sălbatice gureșe, prea îndepărtate însă și extrem de vigilente, luându-și zborul în stoluri imediat ce sesizau cel mai infim pericol. Bâtlanii suri și deosebit de grațioși apăr mai apoi și se ridicară-n largi cercuri plutind deasupra lacului proiectându-și elegantele silueta pe deasupra versanților însoriți ai vârfului Ostra. Nici un pescar. Pustie coliba, masa și băncile sumar amenajate din rude de fag la poalele stejarilor, pinilor și molizilor. Abundă mizeria pescărească, numeroasele vetre de foc, locurile neingienizate de campare, gunoaiele menajere (lângă sursa de apă potabilă a unui municipiu cu 140.000 suflete, fără a lua în calcul locuitorii altor comunități apropiate care-și asigură apa potabilă din aceeași sursă ecologică – Lacul Firiza!).

O iau înapoi și înfrunt  noroaiele drumului călărit de TAF-uri și autocamioane forestiere. Temperatura urcă la 6 grade C dar înfofolit fiind ca pentru o tipică zi morocănos-răcoroasă de final de noiembrie, soarele pare nespus de fierbinte și numai bun de plajă. Admir în trecere învolburarea, alergătura și bolboroseala tumultuoasei văii Firiza iar după aceea plec către sat pentru a mai imortaliza o dată casele tradiționale de un pitoresc singular, de basm aievea, din ce în ce mai puține, multe dintre ele căzând pradă avântului constructiv inestetic nespecific de după 1989. Din fericire în Firiza, pe Valea Neagră și în Blidar după 1990 au apărut și câteva case de vacanță cochete, armonioase, în deplin ton și armonie cu peisagistica, împrumutând măcar câte ceva din arhitectura tradițională. Pe lângă acestea unii orășeni au achiziționat case tradiționale și chiar mici gospodării restaurându-le simplu, estetic și admirabil, respectând stilul specific locului. Nu am mai mers și în Blidari ci am întors spre Baia Mare. Sunt 7 grade, un soare prietenos, primăvăratic dar…  ANM anunțase cod galben și portocaliu pentru următoarele 24 ore în 36 de județe, Maramureșul nelipsind dintre ele.