Munții Maramureșului: Baia Borșa -Tăul Fătăciunii -Toroiaga
Traseu: Baia Borșa – Tăul Fătăciunii – Toroiaga – vârful Murgu – Culmea Socolescu – Baia Borșa
Obiectiv: Maramureșul Istoric, Baia Borșa, Tăul Fătăciunii, Toroiaga. În final de mai-debut de iunie în traseul descris pot fi admirate numeroase specii florale precum bulbuci de munte – Trollius europaeus alături de pâlcuri de guşa porumbelului-Silene vulgaris, Anthylis vulneraria – o inflorescenţă globulară, ca de trifoi alb-portocalie, arnică – Arnica montana, inflorescenţe galbene de Hypochaeris uniflora, clopoţei – de la uriaşele exemplare de Campanula persicifolia la ciucuri albaştri-violacei – Campanula granulata (Campanula glomerata), Campanula rapunculoides sau mititeii – Campanula patula apoi întinse zone cu cimbrişor -Thymus vulgaris, sovârf- Origanum vulgare, margarete- Leucanthemum vulgare, garofiţe- Dianthus carthusianorum, gladiole sălbatice- Gladiolus imbricatus şi la final, coborând Culmea Socolescu- Anemone narcissiflora, respectiv coborând spre Luhei-Poieniele de sub Munte de pe Culmea Roşoşu Mare-Vârtopu Mare. Tot acolo, pe Culmea Socolescu – endemitul Băilor Borsa -conform Ciocârlan/2009- Silene rupestris, cu flori scunde, albe, adaptată solulului stâncos andezitic apoi in de munte- Linum extraaxilare cu mici flori albastre pal sânziene galben-aurii – Galium verum, cărbuni – Phyteuma wagneri sau Phyteuma scorzonerifolium , solitare ori grupate flori zvelte de coada şoricelului- Achillea millefolia, aici frecvent roz pal sau roz-liliachii; taluzurile fâneţelor sunt primăvara invadate de sparceta spontană- Onobrychis viciifolia, numeroasele specii şi varietăţi de orhidee, printre ele Gymnadenia conopsea cu inflorescenţe roz deschis, de departe cea mai exuberantă aici fiind Traunsteinera globosa, viu coloratele-n sângeriu-cărămiziu ruşcuţe- Hieracium aurantiacum, mărarul ursului de pe vâlcelele şi torentele alpine-Lingusticum musttelinoides, omniprezentele inflorescenţe portocalii, zvelte, de barba sau ţâţa caprei -Tragopogon orientalis, tufe de soc cu ciorchinii fructelor ca nişte mărgele rubinii, roz-pal violetele flori stelare de iarba viperei-Scorzonera sp., degetari galbeni-Digitalis grandiflora iar pe taluzurile însorit-aride se-ntind tentacular tulpinile de unghia găii – Astragalus glycyphyllos cu flori albe ca de trifoi alb, pâlcuri cu flori albastre-liliachii de urechea porcului-Salvia vertticilata, tufănică -Tanacetum corymbosum sau Crisanthemum corymbosum, cu flori-rozete albe, mari semănând cu margaretele. În depresiunea Tăului Fătăciunii, pe lizierele umbros-umede, dar şi suind din Săhelbe pe Piciorul Fântânii, pot fi văzute exemplare de Astrantia major- ştevie de munte sau orbalţ, cu globulare inflorescenţe verzi-sângerii-albe la capătul ramificatelor lor tulpiniţe înalte de până la 35-45 cm, cu frunze crestate.
Localizare: Maramureș, Parcul Natural Munții Maramureșului – Baia Borșa
Itinerar: Baia Mare – Borșa – Baia Borșa- circa 160 km
Marcaj turistic: -
Tip traseu: drumeție alpină în circuit
Grad dificultate: lung și dificil
Echipament necesar: adecvat anotimpului; neapărat bocanci și bețe de trekking
Lungime și durată: 10 ore, 18-20 km aproximativ
Diferență de nivel: circa 1250-1300 m
Recomandări: harta turistică Borșa
Avertismente: zone pastorale cu turme însoțite de câini ciobănești; habitat de urși și vipere
Căi de acces: din Borșa prin Baia Borșa din 2012
Mijloace de locomoție: curse Baia Mare – Borșa plus locale spre Băile Borșa; autoturism personal
Sugestii de cazare: pensiuni turistice; cort
Descriere traseul:
Pornim spre Borşa via Cavnic-Valea Cosăului-Văleni-Bârsana-Valea Izei-Moisei-Baia Borșa, unde parcăm pe malul drept al văii Cisla (sau Ţâşla) imediat după ce depăşim capătul nordic al iazului de steril. Se acolo se desprind spre NV-V drumul tehnologic minier ce suie peste culme pentru a coborî în final spre Novăţ. Deasupra decantorului, spre V, domină măgura împădurită a vârfului Strâmb -1124 m altitudin, la stânga sa, după o modestă înşeuare, Piatra Arşiţei (1225 m) cu albe stâncării iţindu-se din molidiş. În dreapta drumului pietruit care suie printre foste construcţii şi amenajări ale Exploatării Miniere Borşa-dezolante, dar şi printre gospodării, curge modesta vale rezultată din confluarea pâraielor Sforacu şi Fătăciunii. Mai sus, drumul şerpuind în largi serpentine, acompaniază pârâul Sforacu până în culme. Îndărăt e Pietrosul Rodnei şi impresionantul vârf Puzdre, o ascuţită piramidă secondată de vârful Anieşul Mare şi vârful Laptelui dând măreție și grandoare priveliştii. Vizavi de vârful Strâmb dar la NV, e măgura Tăpălaga, împădurită-vom coborî după-amiaza dincolo de ea.
La un moment dat, cât ținem voltele largi ale drumului și trecem pe lângă gospodării tradiţionale, spre SV apare şi creştetul vârfului Hâga-1207 m. Bulbucii de munte acompaniază traseul până hăt deasupra Tăului Fătăciunii, spre golul alpin, fiind răspândiţi pe firele izvoarelor sau în pajiştile însorite de pe lizierele molidişurilor. Gladiolele sălbatice se ivesc ceva mai sus, în pajiştile cu fânaţe naturale expuse sudic. Pe hartă, aproape de culme, e menţionat vag La Borcut dar în lipsa vreunui marcaj sau a vreunui localnic muntean nu merită să ne hazardăm să-l căutăm. Gospodăriile munteneşti, şoprurile pentru fân de aici fuseseră completate în ultimii ani cu cochete căsuţe şi căbănuţe de vacanţă.
După 1 oră și 30 de minute de mers pe drumul spre Novăţ remarcăm pe culme, la o răspântie spre stânga, o răstignire în zona Podirei. Din Podirei panorama SV-V-N oferă vederii plaiurile montane cu gosopodării, sălaşe de vărat şi şopruri tradiţionale pentru fân din Zapodia cu Frasini, Dealul Văcarului, Măguri şi Preluca Fântânii. Drumul auto-tehnologic pietruit, amenajat de IPEG Maramureş, trece peste culme coborând în largi volte prin Podirei spre Novăţ. La dreapta, acompaniind ascendent un drum de TAF şi un gard confecţionat din bârne de molid, suie drumeagul care ajunge pe un mic platou, la o altă răspântie. La stânga apare un panou: interzis, proprietate privată! În dreapta drumul de TAF coboară în scurte serpentine spre depresiunea Tăului Fătăciunii. De pe platou şi până la tău nu sunt mai mult de vreo 300 m.
Tăul Fătăciunii pare a fi unul de alunecare-baraj natural, apele lui provenind din izvoarele născute-n grohotele N-NE. O căbănuţă şi o casă de vacanţă muntenească din bârne de molid, se află în zona NE-SE a tăului care are o formă aproape pătrată după ce, de jur împrejur, a fost amenajat un dig – drum accesibil 4×4. Un izvor cu ciurgău răcoreşte turiştii ajunşi pe-aici. Proprietarii amenajărilor au realizat şi o captare de apă, instalând un robinet. Tăul Fătăciunii se află la altitudinea de 1019 m conform GPS. Un uriaş trunchi taie-n două oglinda tăului în care se reflectă siluetele verzi întunecate ale molizilor scăpaţi de drujbă.
După o scurtă suim o vreme pe drumul pe care am coborât la tău apoi, abandonându-l, urcăm direct şi destul de brutal pe un altul ce iese în pajiştea cu şopru şi căsoaie din zona (cu acces interzis-proprietate privată) Săhelbe iar de acolo, după parcurgerea de-a coasta a unei fâneţe de munte debordând de flori în care tronează un gard aproape dărâmat şi o căsoaie de vărat aflată în avansată stare de ruină, abordăm direct spre NE Culmea Fântânii.
După 3 ore și jumătate de la debutul traseului poposim lângă o colibă trainică confecţionată din bârne la cota de altitudine 1260 m conform GPS. De la colibă admirarăm vârful Greabăn – 1594 m, precedându-l vârful Novăţ -1050 m altitudine. Urmărim lejer culmea spre NE și după o mică înşeuare traversăm incinta unui fost staul cu căsoaie -saivan tradiţional- în bună stare dar nefolosit, un excelent loc de refugiu pe vreme rea. Ieşim din culmea cu pajişte și intrăm pe o potecă îngustă pietroasă abruptă în codrul aflat în curs de exploatare forestieră. Poteca strecurată prin desetul de la poalele rarilor arbori uriaşi o ia spre stânga dar e blocată de un brad prăvălit de furtună de-a crestulul. Există însă o variantă în dreapta, dificil descoperibilă și rar umblată, orientându-se după câteva sute de metri, spre stânga, revenind astfel în poteca tradiţională, largă şi bolovănoasă pe alocuri. După scurtă vreme se termină într-un drum de TAF ce coboară spre valea Fântânii-Novăţ. Suim pe acel drum de TAF costiş, spre talvegul văii Fântânii, apoi avântat spre NV. Drumurile de TAF de aici au 6-8 m lărgime, un aspect dezolant de şleauri afunde produse prin tractarea trunchiurilor de răşinoase. Peste tot abundă cioatele, răgăliile, buştenii atacaţi de larvele de ipidae, uscaţi pe picioare.
Trecem talvegul obârşiei unui pârâu afluind văii Izvorul Cailor și suim într-o şa. De aici urmează cea mai solicitantă şi dezarmantă porţiune de urcuş abrupt pe un drum de TAF foarte accidentat, apropiindu-ne astfel de Coasta Mare şi Piciorul Gradului, cu vreo trei frumoase cocoaşe şi limbi de grohote, orientat spre V. Trebuie să renunţăm la abordarea pe picior, direct, spre Stâna lui Vârtic din pricina blocajelor silvice după furtuni și defrişări. Ținem costiş drumul de TAF spre N-NE până în locul în care acesta face o voltă scurtă și descendentă spre alt pârâu, afluent al văii Izvorul Cailor după care abordăm direct versantul înclinat la 35-45 grade pe un culoar de avalanşă înierbat, grohotos în zona inferioară, sec şi cu praguri înalte.
După 5 ore și jumătate de la debut atingem culmea principală a vârfului Toroiaga, la cota de 1810 m altitudine conform GPS (habitat al viperelor melanice-mai mici, subțiri, brun-negricioase). De aici suim pe vârful Murgu admirând spre N Toroiaga Militară (1930 m) la dreapta Piciorul lui Hirţ şi haldele sur-vineţii de steril ale Exploatării Miniere Gura Băii, deasupra acesteia releul din Şaua Capra, vârful Capra, Piciorul Caprei, drumul tehnologic spre Baoa Borşa, din stânga valea Secu. Panorama e impresionantă, de la Culmea Pleşcuţa şi vârful Inău spre Gărgălău, vârful Puzdre, de departe cel mai semeţ, vârful Pietrosul Rodnei, Ţibleş, Văratec şi Sermeteş, Gutâi, Baia Borşa, Moisei, Muntele lui Şerban, Pop Ivan, Farcău, Pietrosul Bardău, Jupania, Cearcănu…
După 6 ore de traseu solicitant în care suntem recompensați de măreţia muntelui și verdele tonic al versanţilor mai facem un popas de circa 15-20 minute pe vârful Murgu (1883 m conform GPS. Pe aici apar în pajiștea acaparată de molidiș scund, ienupăriș, afiniș și merișoare exemplare de leurdă -Allium vinealis alături de inflorescenţe alb-globulare ale cepei de munte- Allium victorialis şi numeroasele exemplare de ciuboţica cucului- Primulla elatior.
Coborâm spre Baia Borşa, peste vârful Murgu-Culmea Socolescu, trecem după liziera de sub Stâna lui Vârtic de devastatele clădiri ale defunctului radio-releu ce deservise Exploatarea Minieră Borşa având în față Pietrosul Rodnei.
Aproximativ 3 ore și 15 minute ne sunt necesare să coborîm de pe Toroiaga pe la stânele de vite de pe Culmea Socolescu în Baia Borşa şi-n continuare până la capătul iazului decantor al sterilului şi debutul drumului spre Novăţ, la maşină, savurând perspective spre Băile Borşa, Piatra Băiţei cu o albă cruce de piatră-n creştet, vârful Măgura şi-n depărtare vârful Inău-Creasta Pleşcuţei, Gărgălăul, Puzdrele, Cormaia, Repedea, vârful Ţapului, Buhăiescu Mare, Pietrosul Rodnei.