Munții Lăpușului (Băiuț): Pe vârful Văratec și la Tăul Văratecului

Traseu: Băiuț – valea Tocila – EM Băiuț – Mina Văratec – Șaua Văratec – vârful Văratec – Tăul Văratecului

Obiectiv: Vârful Văratec (1351 m altitudine), Piatra Văratecului și Tăul Văratecului, din Munții Lăpușului, la NE de Băiuț și la NV de vârful Secu

Localizare: Maramureș, Munții Lăpușului

Itinerar: a) în sezonul cald – Baia Mare – Cavnic – Pasul Rotunda (1080 m) – Strâmbu Băiuț (zona Cavnic Pasul Rotunda – Strâmbu Băiuț închisă iarna din pricina zăpezii mari și blocajelor carosabilului de către avalanșe) – Băiuț ( 52 km ) cu orice autoturism, în continuare până la Mina Văratec sau până în șaua Văratecului – doar cu autovehicule 4×4
b) indiferent de sezon, Baia Mare – Tg. Lăpuș – Lăpuș – Băiuț (80 km) de acolo în continuare spre Mina Văratec în condițiile precizate la punctul a

Marcaj turistic: bandă roșie în zona de culme doar, vechi, distrus prin exploatarea forestieră spre Piatra Văratecului – Șaua Selha; marcaj mai recent, cruce roșie (realizat 2010) de pe vârful Văratec spre Tăul Văratec

Tip traseu: excursie

Grad dificultate: moderat

Echipament necesar: adecvat anotimpului

Lungime și durată: 14 – 16 km din Băiuț, 6-7 ore

Diferența de nivel: 750-800 m

Recomandări: traseu realizabil indiferent de anotimp; vezi harta turistică Gutinul turistic – detaliată – Zona Cavnic – Băiuț, an 2005, respectiv mai recenta Hartă turistică zona Băiuț 1:50000, an 2009 realizată de MontanExplore

Avertismente: carosabil execrabil de la EM Băiuț spre Mina Văratec și-n continuare pe fostul drum către Botiza, până la NV de vârful Văratec, în șaua largă dinspre vârful Secu; atenție la urși și vipere

Căi de acces: vârful Văratec poate fi abordat dinspre Băiuț suind în amontele văii Tocila și din aceeași localitate pe la EM Băiuț – Mina Văratec – Șaua Văratic; alte variante posibile, mai lungi, sunt pe culmea Munților Lăpușului, dinspre Pasul Neteda, pe marcaj turistic bandă roșie, sau din Budești în amontele văii Cosăului trecând pe la Mănăstirea Roșia și Șaua Selha – Roșia; varianta ultimă , cea mai lungă, e din Valea Izei via Botiza, Valea Sasului pe vechiul drum tehnologic către Mina Văratic – Băiuț până în șaua Secu – Văratic, de acolo la NV în sus la releele și antenele GSM ale vârfului Văratec

Mijloace de locomoție: autobuz – microbuz Baia Mare – Tg. Lăpuș – Băiuț sau Baia Mare – Cavnic – Strâmbu Băiuț – Băiuț, autoturism personal

Sugestii de cazare: nu e cazul dar se poate campa în cort sau la pensiuni din Băiuț

Descriere traseu:
Din localitatea Băiuț continuăm prin incinta E.M. Băiuț trecând pe sub fosta linie de funicular Băiuț – Cavnic; imediat vedem abataje miniere vechi închise după 1990 apoi, în stânga, o cascadă de pe valea Izvorul Alb, afluent al râului Lăpuș.

Drumul tehnologic Băiuț – Mina Văratec – Botiza suie la dreapta urmărind către amonte valea Văratec (un afluent al acesteia își are obârșia chiar sub vârful Văratec, pe versantul S, începând de sub cabana Văratec și acompaniind linia funicularului destinat aprovizionării lucrătorilor meteo și din comunicații în condiții grele de iarnă), fagul și paltinul fiind înlocuiți de brad și molid (cât a mai rămas după exploatările forestiere și atacul masiv de Ipidae). În stânga sus apar stâncăriile sur-argintii - Piatra Văratecului – iar în dreapta lor, cu relee de comunicații și culoarul unui mic funicular, vârful Văratec (1351 m altitudine).

După platforma dezafectată a Minei Văratec drumul se bifurcă, o variantă suie spre stânga (NE), pe sub Văratec, cealaltă continuă spre E, suind mai lejer; variantele care traversează o zonă masiv exploatată silvic și acaparată de lăstăriș de fag și plantații de conifere se întâlnesc în șaua Văratec, către vârful Secu. Optăm pentru varianta NE și urmărim drumul tehnologic până în șaua Văratec.

Din șaua Văratec suim pe un drum de TAF către releele din vârful Văratec spre NV-V; varianta directă – solicitantă fizic – se desprinde din drumul tehnologic imediat după gura și halda unei mine închise. Continuăm la stânga și în sus prin pădure, urmărind astfel poteca meteorologilor și a lucrătorilor de la relee pe sub linia funicularului mic, acompaniind pârâiașul spre obârșie.

Dacă se va opta pentru accesul spre vârful Văratec din șaua Văratecului, trebuie traversat Câmpu Văratecului – 1289 m altitudine – întâlnind o cruce de lemn și valauă tradiționale pentru adăparea turmelor de mioare și vite *( de aici se poate aborda Piatra Văratecului, baza, inițial pe un vechi drum pastoral, ulterior de TAF, mai apoi prin molidiș).

În dreapta vârfului Văratec, spre E, e un vârf mai mic, defrișat și cu relee de comunicații mai recente dar și cu largă panoramă spre Poienile Izei, Botiza, vârful Secu, Țibleș. La stânga acestui vârf secund e o șa din care coboară spre N-NV-V un drum de TAF marcat cruce roșie, ajungând la Tăul Văratec în 45 de minute -1 oră.

De la cabana Văratec avem două opțiuni pentru continuarea traseului:

a) spre vârful Văratec – V – pe culmea principală defrișată în 2011-2012, plantată cu conifere, marcată odinioară cu bandă roșie, deviind din potecă spre SV-S pentru a ajunge pe Piatra Văratecului, panoramând de-acolo spre vârful Secu, Băiuț, Șatra lui Pintea.

Pentru a descinde la Tăul Văratec se urmează în coborâre poteca veche spre V-NV, trecând pe la un refugiu de vânătoare apoi pe la stâncăriile vulcanice drapate cu molizi piperniciți – Piatra Corbului – de acolo schimbând direcția de deplasare spre NE și coborând ușor pe drumul de TAF până la tău și turbăria limitrofă, având în stânga vârful Sermetieș – 1306 m altitudine, cu stâncării și conifere.

În pajiștea alpină Câmpu Văratecului și cea de la N-NE de vârful Văratec în luna mai pot fi admirate floarea Paștelui (Anemone nemorosa), lușcuțe (Leucojum vernum), cocoșei sau măseaua ciutei (Erythronium dens-canis), brândușe de primăvară (Crocus vernus) și degetăruți (Soldanella transilvanica). În zilele senine de pe vârful Văratec se văd vârfurile Igniș, Gutâiul, spre V, din culmea Munților Lăpușului vârful Prislop – 1332 m, vârful Sermeteș, Șatra lui Pintea, Țibleșul și vârful Hudin, Munții Rodnei precum și Muntele lui Șerban – vârful Pop Ivan – vârful Farcău și Mihailec din Munții Maramureșului.

b) Cea mai simplă și directă abordare a Tăului Văratec este însă din șaua estică a vârfului Văratec urmărind descendent spre N-NV-V drumul de TAF spălat de torente și marcat turistic cu cruce roșie. Pentru a ajunge de acolo la Piatra Corbului și șaua Trei Hotară (la marcajul bandă roșie) se continuă spre SV-V.

De aici se schimbă din nou direcția de deplasare, urmărind ascendent alert, către SE, drumul de TAF și marcajul bandă roșie, poposind pe Piatra Văratecului (în baza S a acesteia există o mică grotă) și de acolo pe vârful Văratec. În final se revine în Băiuț pe varianta de urcare sau din Șaua Văratec în avalul văii Tocila – marcaj turistic vechi triunghi albastru.

Alte trasee si atractii turistice:

Munţii Lăpuşului: Poiana Botizii – valea Poienii – şaua Dealului – vârful Secu Munții Lăpușului (Pasul Neteda): De La Cruce, pe la Făgădău Pintii și la turbăria Taul Negru Munții Lăpușului (Băiuț): Pe vârful Văratec, Piatra Văratecului și Piatra Țâncului Munții Lăpușului: La biserica Sfântul Nicolae din Budești Susani și pe vârful Sâva