Munții Igniș (Firiza): De la Lacul Firiza pe Ostra Est, la gladiolele sălbatice

Traseu: lacul Firiza – varful Ostra Est

Obiectiv: pajistea cu fineață naturală din poienile E-SE ale vârfului Ostra – gladiolele salbatice – Gladiolus imbricatus; ciupercărit în huciuri și făgeturile neexploatate forestier

Localizare: Maramureș, Munții Igniș, Firiza

Itinerar: Baia Mare – Lacul Firiza – 20 km

Marcaj turistic: -

Tip traseu: circuit turistic floral

Grad dificultate: ușor

Echipament necesar: adecvat anotimpului

Lungime și durată: 4-5 ore, 9-10 km

Diferenta de nivel: circa 200-250 m

Recomandări: harta zona turistică Baia Mare – Tăuții Măgherăuș din seria Gutinul turistic, an 2005

Avertismente: zonă cu mistreți și vipere; stâne – atenție la câinii ciobănești

Căi de acces: din Baia Mare prin Ferneziu – Lunci – Lacul Firiza

Mijloace de locomoție: autobuzul nr. 1 Baia Mare – Baraj Firiza; autoturism personal; mountainbike

Sugestii de cazare: cort; pensiuni din Firiza

Descriere traseu:
Plecăm din Baia Mare spre situl cu gladiole sălbatice (Gladiolus imbricatus şi Gladiolus palustris) de sub vârful Ostra (825 m altitudine) est. (menționăm că gladiole sălbatice mai pot fi văzute în Maramureș de exemplu în fâneața cu livezi de la sud de stâncăriile Ţighierului, adică la doar vreo 5-6 km nord-vest de Baia Mare, în Munţii Rodnei, coborând dinspre vârful Puzdre către vârful Feţei şi de-acolo spre borcutul de pe valea Vinişorul şi-n final spre valea Repedea din Borşa Poiana, apoi coborând de la Iezerul Mare peste Culmea Pietrei spre Hărniceşti, de asemenea într-o fâneață naturală.

În zona NV a lacului Firiza, prin păşunatul turmelor de oi, dar în special al ciopoarelor lacome şi distructive de capre, gladiolele sălbatice riscă să fie exterminate-n curând. Un risc la fel de major îl reprezintă cei care adună buchete imense de gladiole sălbatice pentru a le comercializa sau le extrag cu bulbi cu tot, în acelașii scop.

Traseul începe de pe malul Lacului Firiza, dupa cabana silvică, continuă o vreme pe șoseaua Firiza – Blidari – Staţiunea Turistică Izvoare după care se suie la stânga pe un drum forestier îngust flancat de vile, case de vacanţă, mici proprietăţi îngrădite, o gospodărie cu stână de oi și capre. Urmăm în urcuș ușor un drum de căruţă străjuit de huci de carpen şi fag, apoi de tineri mesteceni. Apar pâlcuri de pini plantaţi iar în fundal, destul de departe, vârful Ostra.

Privind îndărăt ne atrăge atenţia Ignişul şi o suită de culmi împădurite dispuse pe diferite planuri. De aici încolo, în limbile poienilor cu fânețe apar prin iunie margarete, muşuroaie acaparate de cimbrişor, orhidee vişinii sau catifelat-sângerii, insule portocalii restrânse de ghizdei sălbatic, nelipsind mestecenii picturali, solitari sau dispușiu în mici pâlcuri. În verile secetoase foarte puţină apă mai rămâne să susure printre grohotele andezitice ale albiilor modestelor pâraie izvorând de sub Ostra.

În curând, se ivesc primele gladiole, roz pal, cu striaţii ciclamen, alături de mici insule de afini. Ajungem la o zonă cu ferigi dense, luxuriante, şi o potecă vag descrisă printre ele, conducându-ne la dreapta, tot mai sus. Pe parcurs mai apar răzlețe gladiole roz-ciclamen intens sau/şi cu boboci vag liliachii ornaţi după roua nopții ori averse cu diamante cristaline.

Curând sosim în fâneața mare, la exemplarele reprezentative, înalte de 45-70 cm, cu flori şi boboci întinşi pe circa 15-18 cm ai turgescentului peţiol flancat de săbiuţele verzi ale frunzelor.

După vreo 40 de minute accedem în poiana lungă rectangulara în care tronează un bătrân fânar şi câţiva meri sălbăticiţi, de jur împrejur mii şi mii de flori galbene și parfumate de sânziene, margarete, orhidee vişinii, ciulini, puţine flori galben-portocalii stelare de țâța caprei, guşa porumbelului… Aici declanșăm inofensiva vânătoare individuală de imagini prin perindarea de la floare la floare sau la grupuri de flori prin pajiştea cu iarba depăşind 60-70 cm înălţime.

Remarcăm multitudinea vinişoarelor de apă ce irigă mai întreaga poiană întinsă probabil pe vreo 4-6 ha şi străjuită-n jur de huci ori făget matur (puținul rămas după amplele exploataţii forestiere din zonă). Probabil, dezinteresul proprietarilor beneficiari ai retrocedărilor face să nu se mai cosească-n zonă dar, în acelaşi timp, ciobanii nu intră pe-acolo cu rapacele lor turme de oi şi capre iar asta e benefic pentru zecile de minunate gladiole dar și pentru numeroase alte specii de flori spontane oarecum mai comune, nepericlitate.

Ne deplasăm într-o poiană largă apropiată, altfel orientată şi ceva mai expusă la soare, în mare parte mai aridă şi doar cu vreo trei meri sălbăticiţi, alteori intens târlită, cu iarbă suculentă, viguroasă. În acest scop traversăm talvegul unui pârâiaş după care suim niţel printr-un colţ de pădure cu fagi maturi, admirând lipicioşii limacşi în căutare de hribe şi bureţi. Imediat după aceea iesim în poiană iar la umbra unui măr sălbăticit apare în unele veri câte un mic lan cu circa 150-200 de gladiole cu delicate variaţiuni cromatice cu, ori fără, striaţii lineare.

În continuare parcurgem un amplu arc de cerc pe sub fostele colibe pastorale abandonatele și răvăşite de intemperii, trecem pe deasupra izvorului fostei stâne, descoperind alte gladiole solitare sau în grupuri de vreo 15-20 exemplare. Coborâm după aceea prin stânga unui pârâiaş, traversăm câteva mici poiene cu vegetaţie ierboasă luxuriantă, specifică zonelor ceva mai umede, dar şi cu câte 1-3 exemplare de gladiole alături de nelipsitele orhidee şi menta broştească.

La un moment dat intrăm într-un dens huci cu lizieră aparent impenetrabilă, de loză şi mestecăniş învălmăşit (habitat de mistreți!). Dăm de o breşă pentru traversarea prin albia altui pârâu ce se afundă repede, traversăm un alt mestecăniş tânăr împânzit de ferigi, totul sugerând haosul unei jungle. Zona e realmente sălbatică şi-ntr-un fel (aparent) virgină, constituind un habitat excelent pentru mistreţi, cervide, urşi (care pot ierna printre stâncăriile Ostrei).

În curând închidem prima mică buclă după care coborâm spre locaţia stânei caprelor pe o variantă niţel ocolitoare. De aici coborâm lejer spre malul stâng al Lacului Firiza, la maşină şi după circa 20 minute poposim în Baia Mare.

Alte trasee si atractii turistice:

Munții Igniș (Firiza): Din Valea Romană, pe vârful Ostra și vârful Ulmoasa în Poiana Șeituri și pe valea Seicinii Munții Igniș (Firiza): Valea Vicleanu Mare – Lacul Bodi – vârful Strâmba – Piatra Șoimului – Șaua Dia – Pleștioara – Măgura Băi – Piatra Virgină Munții Igniș: Din Cicârlău, pe valea Negruți și vârful Șindilitu Munții Igniș: Cascadele văii Sturului – Poiana lui Dumitru – vârful Pleșca