Munții Gutâi: Din Șurdești pe vârful Mogoșa
Traseu: văii Secăturilor – Poiana Secăturii – şaua Arşiţei – vârful Mogoșa – Lacul Mogoșa
Obiectiv: vârful Mogoşa (1240 m altitudine) abordat din Șurdești pe valea Secături și prin Arșița cu final la Lacul Mogoșa (Lacul Bodi Baia Sprie). Pe vreme cu vizibilitate deosebită de pe vârful Mogoșa se pot vedea Muntele lui Serban – Pop Ivan, Farcău şi Cearcănu din Munţii Maramuresului, Munţii Lăpuşului şi Ţibleş, Culmea Breze – Vima, Culmea Preluca, Munţii Meseş, platoul carstic Cozla, Munţii Codrului şi, închizând spre NV-NE cercul, vârful Pietroasa, Iricău, Igniş, Pleşca, platoul Culmii Pietrei şi rezervaţia turbăriei Iezerul Mare, aproape – la NE-platoul vulcanic Gutâi cu vârful Secătura şi Mons Medius (Dealul Minei din Baia Sprie); megaliţi aglomerat vulcanici (roci piroclastice prezente sub formă de tufuri, lapilii şi mai ales brecii, conform geolog Geza Konyicska) cu forme bizare, aducând unor uriaşe broaşte sau marmote, presăraţi în pajiştea Poieni Săcături; Lacul Mogoșa – Lacul Mic – Lacul Nou – obârșia râului Săsar – orașul Baia Sprie
Localizare: Maramureș – Munții Gutâi, între Șurdești și Baia Sprie
Itinerar: Baia Mare-Baia Sprie-Șurdești 25 km iar de la Lacul Mogoșa în Baia Sprie-Baia Mare – circa 20-22 km
Marcaj turistic: cruce roșie începând din Arșița până pe vârful Mogoșa; în prima parte a traseului, pe valea Secăturilor se intersectează marcajul turistic cruce albastră care vine din Dealul Crucii pentru a coborî în Cavnic; în finalul traseului, la apropierea de Cabana Mogoşa, apare traseul turistic triunghi roşu pe la Lacul Mic spre Baia Sprie
Tip traseu: drumeție montană pentru orice anotimp
Grad dificultate: mediu (dificil în condiții de iarnă cu nea mare)
Echipament necesar: adecvat anotimpului; încălțăminte aderentă, foarte utile bețele de trekking- pantă mare, teren accidentat chiar din start; pantă abruptă la coborârea pe pârtia de schi Mogoșa, eventual prin stânga, pe poteca de sub telescaun
Lungime și durată: urcuşul pe vârful Mogoşa dinspre Şurdesti, via grota antropică din stânga văii Secături, necesită aproximativ 3 ore și jumătate-4 ore iar coborârea spre lacul Bodi Baia Sprie circa 1 oră- distanța parcursă fiind de aproximativ 10-12 km.
Diferență de nivel: circa 570-650 m
Recomandări: harta zona turistică Baia Sprie-Șișești-Baia Mare Vest din seria Gutinul turistic 2005
Avertismente: zone pastorale cu stâne și câini ciobănești; habitat de urși și vipere
Căi de acces: din Șurdești pe DJ 184 până la confluența văii Secături cu râul Cavnic, de acolo la stânga-n sus-V-NV; traseul se poate realiza mai ușor de la Lacul Mogoșa, cu telescaunul până pe vârful Mogoșa, de acolo coborând fără probleme în Poiana Săcăturii spre DJ 184-Șurdești; dinspre Negreia prin Cheile Dănești- Izvorul Bulzului pe la Piatra Bulzului; din Șurdești pe la Piatra Roșie și prin Dealul Crucii; din Cavnic, pe sub Pietrele Șoimilor Poiana Săcături şi apoi prin Arşiţa; din Cavnic pe Drumul Cătanelor şi obârşia pârâului lui Mihai spre Arșița și vârful Mogoșa
Mijloace de locomoție: curse Baia Mare-Cavnic până dincolo de Șurdești- cariera nouă; la final autobuz local Baia Sprie-Baia Mare-nr. 8- de la fosta Flotație Baia Sprie
Sugestii de cazare: pensiuni din Dănești-Șurdești, Cabana Mogoșa, Stațiunea Turistică Șuior; cort.
Descriere traseu:
Plecăm din Baia Mare și trecem prin Baia Sprie-Şişeşti-Şurdeşti. Coborâm din capătul localității Șurdești spre râul Cavnic la stânga rămâne Piatra Roşie (marcată deasupra unei peşteri cu tricolor). Continuăm pe DJ 184 acompaniind în amonte râul Cavnic, depăşim o carieră de piatră, la stânga rămâne capătul văii Vrăniciora-regularizat cu trepte betonate. Imediat, pe aceeaşi parte, e iazul decantor al sterilului iar în capătul său N, privind spre V, apare culoarul ca un scurt defileu al văii Secăturilor care taie culmea împădurită. Vizavi, peste râul Cavnic, se vede drumul forestier ce suie pe lângă valea Tisei spre cariera Piatra Tisei şi un tradiţional loc de popas Fântâna (Izvorul) Rece.
Traseul turistic propriu-zis începe de la gura văii Secăturilor (unde abandonăm maşina). Din DJ 184 spre Cavnic (circa 2-2,5 km) o luăm la stânga prin pajiştea mlăştinoasă spre o tradițională stână. Suim aproximativ 100 m V și ajungem pe o terasă cu altă stână cu colibă şi staule. Poteca pastorală o ia peste valea Secăturilor dar noi suim direct pe malul geografic stâng al văii cu versantul foarte abrupt cu rari carpeni bătrâni apoi prin făget matur. După vreo 200 m de urcuş greu avem în stânga cursul accidentat al văii Secăturilor care îşi taie albia sinuos-cascadată prin culmea aglomerat vulcanică dură, în dreapta, în baza custurii formată din brecii exemplare (roca aduce unui ruiniform zid de cetate medievală) apare o grotă antropică, înaltă la intrare de mai bine de 2 m, largă de vreo 2,5 m şi afundă de 3-4 m. După un scurt popas suim pe poteca abruptă și ieșim în pajiştea Poienii Săcăturii sub linia electrică de înaltă tensiune Şurdeşti-Cavnic-Pasul Neteda-Sighetul Marmaţiei.
Valea Secăturilor rămâne la stânga și înainte (N) apare capătul S al Pietrelor Şoimului iar la dreapta (E) oraşul Cavnic; deasupra lui – spre E- Dealul Hija, cu patru vârfuri, spre NE e culmea principală a Gutâiului, de la vârful Secătura şi Gutâiul Doamnei spre Gutâiul Mic (Trei Apostoli) şi-n continuare spre Pasul Neteda şi lanţul Munţilor Lăpuşului. Trecem pe sub linia de înaltă tensiune. În stânga, aproape, rămâne o căsoaie solitară de lemn. Aici dăm de poteca marcată turistic cu cruce albastră ce vine de la V spre E, orientându-se dinspre Şurdeşti-Dealul Crucii spre Cavnic. Aici formaţiunile formate din brecii sur-negricioase ce par ruine de medievale ziduri împânzesc pajiştea.
Traversăm albia văii Secăturilor și continuăm urcuşul în amontele malului său geografic drept. În dreapta (E) din versantul stâncos împădurit s-au desprins uriaşe blocuri aglomerat vulcanice, alteori andezitice, sur-argintii, lăsând vederii frumoase clivaje netede între stratele de răcire. În urmă se conturează valea Cavnicului, iazul de steril, în dreapta gospodării răzleţe din Şurdeşti şi apoi platoul cu pajişte şi clăi de la N de Piatra Roşie. Trecem de izvorul – dintre grohote vulcanice- văii Secăturilor, versantul e şi mai înclinat (25-45 grade) și curând se ivesc pragurile andezitice pe care le putem evita prin dreapta ori stânga. Ne deplasăm încă prin poiana alungită S-N, flancată de codrul de foioase apoi suntem obligați să o tăiem direct vreo 100 m N prin codru și ieșim în poiana cu păşune. De aici panoramând spre SV vedem Dealul Crucii iar la S spre livezile şi gospodăriile satului Plopiş.
După 2 ore și 30 de minute de la debutul turei poposim pe un vârf dominat de trei fagi bătrâni impresionanți. şi monumentali. De aici se vede o parte din Ţara Lăpuşului, Culmile Breze-Vima şi Preluca, Ţara Chioarului şi Fisculaş, Defileul Lăpuşului fiind frecvent conturat de neguri. Dinspre Dealul Cruci suie spre acest vârf un vâlcel larg cu o limbă îngustă de poiană. Continuăm spre N circa 150-m prin lăstărișul de fag înainte de-a descinde-n Arşiţa înşeuată iar o imagine-reper de aici e cea NE, spre vârful Secătura. Continuând către N ne apare în faţă vârful Mogoşa cu numeroase relee de comunicaţii. Panoramând către stânga (SV-V) şi în jos, peste liziera făgetului punctat de rari molizi maturi, se vede cubul andezitic al Pietrei Bulzului și dincolo de el hotarul spre Şurdeşti şi Negreia, mai departe spre Dumbrăviţa, Chechiş, Groşi.
Traversăm şaua Arşiţei și în stânga, pe un bolovan, apoi din ce în ce mai prezent pe bolovani sau fagi, apare marcajul turistic cruce roşie care acompaniază poteca spre vârful Mogoşa. Vizavi, dar coborând accentuat spre Cavnic (E) e Drumul Cătanelor ce descinde mai apoi pe la obârşia Pârâului lui Mihai (Valea lui Mihai conform păcurarului Petre Coroian) lângă Pietrele Şoimului.
Deşi vârful Mogoşa pare aproape avem nevoie de 1 oră și 30 de minute de acum încolo pentru a-l atinge deoarece panta e mare şi, după ce intersectăm vechiul drum pe care fuseseră aduse echipamentele de comunicaţii înainte de realizarea telescaunului, lăstărişul dens de fag, intercalat cu plantaţia de molid, ascund vaga potecă ce şerpuieşte treptat spre NV înainte de-a ieşi în pajiştea cu afiniş şi merișoare.
După vreo 4 ore de la plecare poposim pe vârful Mogoşa panoramând de la Munţii Meseş spre Ţibleş-Munţii Rodnei, vârful Văratec-Prislop-Neteda sau Pleşa apoi Sermeteş, vârful Pietrei şi Chicera din Munţii Lăpuşului, Hanul Pintea înconjurat de făgetul Pasului Gutâi, la dreapta releele GSM şi-n continuare Poiana Boului, vârful Secătura şi Gutâiul Doamnei, vârful Gutâi şi Trei Apostoli. Peste Hanul Pintea se conturează întinsa pajişte de deasupra Culmii Pietrei, zona turbăriei Iezerul Mare şi mult mai departe pajiştea din partea V-SV a Pietrei Săpânţei în timp ce vârful Pleşca şi zona barajului hidrotehnic Runcu-Tătaru par a fi mai aproape, platoul și vârful cu relee al Ignişului iar la stânga acestuia (peste pereţii andezitic-bazaltoizi ai rezervaţiei Lespezi) se vede vârful Pietroasa. Și mai aproape e terasata minieră în carieră a Mons Medius precedată de Vârful Ascuţit (Ciontolan) din Baia Sprie iar spre SE, cele 10-12 succesive culmi paralele separate de văi din Ţara Lăpuşului. Baia Sprie e chiar sub noi, spre V, imensul iaz de steril de la Tăuţii de Sus făcând tranziţia spre Baia Mare est marcată de uriaşul coş de fum înalt de 450 m al defunctei S.C. Phoenix/ Cuprom S.A.
Un mic iaz apare pe vârful Mogoşa pe acea direcţie, aproape de relee însă noi continuăm către N și pe sub telescaun. Pârtia de schi Mogoșa are o lungime de 2200 m iar ceva mai recent amenajata pârtie de schi Şuior are 1357 m + 570 m de la Căsuţă în sus. În coborârea vertiginoasă spre N admirăm Lacul Bodi Baia Sprie (Lacul Mogoșa) și Cabana Mogoşa şi în dreapta cabanele în stil rustic aparţinând Complexului Turistic Şuior, imediat sub Căsuţă în dreapta, cu un iaz destinat acumulării apei necesare în sezonul rece tunurilor pentru zăpadă artificială.
Un ceas presupune coborârea abruptă spre drumul sinuos-înclinat, acoperit cu macadam, şi în final spre Cabana Mogoşa, lăsând în stânga marcajul cruce roşie în dreptul Lacului Mic. Suim în dreapta pe lângă o nouă cabană, remarcând în perimetrul Lacului Mic şi al parcării Cabanei Mogoşa case de vacanţă. Coborâm pe drumul asfaltat îngust spre N, după circa 300 m în stânga ne atrage atenția Lacul Nou în mare parte invadat de flora lacustră. Aici încheiam traseul și plecăm spre Baia Sprie-Baia Mare.
