La Topitoria de aur Logolda și pe Piatra Mălnașului din Cavnic
Traseu: La Roată – Logolda – Piatra Mălnașului – Cavnic
Obiectiv: traversarea zonei NE a Fisculașului de odinioară, admirarea Pietrei Roșii din Șurdești, Pietrelor Șoimului din Cavnic apoi a abruptului S al Munților Gutâi, de la vârful Secătura, Gutâiul Doamnei și vârful Gutâi spre Gutâiul Mic (Trei Apostoli); vizitarea La Roată a cascadei Văii de pe Izvor – înaltă de circa 25 m – cu obârșia în apele subterane drenate prin galeria minei Cotreanța; vizitarea fostei flotații cu cianurare și topitorie de aur Logolda – prima din Europa -1862; Piatra Mălnașului, un fost geizer – de pe creștetul acesteia panoramări spre pârtiile de schi de La Roată, spre Handalul de Jos și de Sus al Cavnicului, vârful Hija și vârful Bolchiș spre SE, respectiv Gutâi, de la E la NV, Dealul Racoș la V și vârful Mogoșa la SV; biserica romano-catolică Sfânta Varvara (protectoarea minierilor) – 1812 la întoarcerea spre Baia Mare de oprit în stânga DJ 184 la Stâlpul Tătarilor (ridicat în 1852 pentru a omagia învingerea hoardelor tătare la 1717 cu ocazia retragerii acestora spre Maramureșul Istoric); în dreapta acestuia, pe valea Cavnic, e o mică dar frumoasă cascadă formată pe talvegul accidentat de andezite
Localizare: Maramureș, Cavnic, Munții Gutâi
Itinerar: Baia Mare-Cavnic-Handalu de Sus-La Roată- circa 40 km
Marcaj turistic: din Handalu de Sus, zona Capolnă, spre Piatra Mălnașului SV-V triunghi roșu neconform standardelor
Tip traseu: drumeție
Grad dificultate: ușor
Echipament necesar: adecvat anotimpului; neapărat bocanci aderenți; foarte utile bețele de trekking pe panta mare, accidentată, din zona cascadei Văii de pe Izvor și apoi pe grohotele Pietrei Mălnașului
Lungime și durată: vizitarea obiectivelor enumerate anterior și includerea deplasării din/ în Baia Mare presupune în sezonul cald aproximativ 4 ore și 30 de minute – 5 ore
Diferență de nivel: 150-200 m
Recomandări: harta Cavnicul turistic și împrejurimi -2014 scara 1:30000; vizitarea obiectivelor se poate face în orice anotimp-iarna doar dacă neaua nu depășește 50 cm
Avertismente: atenție pe grohotele instabile de pe Piatra Mălnașului mai ales după ploi/ îngheț și depunerea de nea; atenție și la urcarea pe stâncăriile Pietrei Mălnașului și cele mai scunde din preajmă-risc derapare și accidentare; habitat de urși și vipere
Căi de acces: din Baia Mare prin Baia Sprie-DJ 184 sau dinspre Sighetu Marmației pe Valea Cosăului și Pasul Neteda
Mijloace de locomoție: curse Baia Mare-Cavnic; autoturism personal; mountainbike
Sugestii de cazare: pensiuni turistice din orașul Cavnic sau din zona de schi La Roată – La Icoană
Descriere traseu
Suim din centrul orașului Cavnic pe lângă EM Cavnic (Mina Bolduț- reper un grup statuar de minieri la stânga DJ 184) traversăm cartierele foste minierești Handalul de Jos și apoi Handalul de Sus trecând pe lângă Stâlpul Tătarilor. După bifurcarea șoselei DJ 184, la dreapta spre Strâmbu Băiuț-Băiuț (circa 25 km), la stânga-n sus spre La Roată-Pasul Neteda, apar săgeți indicatoare spre Logolda (la stânga) și către un cimitir, respectiv un panou info turistic Logolda pe dreapta șoselei. Se poate merge pe drumul descendent din stânga spre Logolda sau, preferabil pentru a admira mai întâi cascada, se continuă pe asfaltul care face o voltă ascendentă dreapta.
În față apare Hotel Restaurant Roata și un alt drum cu macadam spre V – ce duce la un apropiat parcking pentru mijloace de transport și utilaje private. Ne aflăm pe o mare haldă de steril ce aparținuse până după 1990 Sectorului IPEG Maramureș-Cavnic, Roata. Spre V se conturează obârșia Văii de pe Izvor, cu flancul drept arid-stâncos pe alocuri, împădurit cu fag, iar la S-SV o culme cu molidiș aflată în flancul stâng al Văii de pe Izvor. Se poate coborî pe haldă, pe o potecuță apoi direct – atenție la grohote- după care se continuă pe malul drept al văii seci inițial, apoi cu vreo trei izvoare subterane poluate minier, unele cu ape feruginoase, altele cu suspensii alb-sure. Cascada se aude prăvălindu-și apele ceva mai jos și-n dreapta. Deplasarea prin talveg nu e posibilă (fără cizme de cauciuc) deoarece albia e mâlos-caolinică, motiv pentru o luăm pe sub coroanele joase ale molizilor și lozelor, ajungând pe malul geografic stâng al cascadei. Apele subterane (foarte abundente și cristaline) drenate prin vasarâșul galeriei consolidată cu bolțari de beton se prăvălesc pe versantul stâncos-andezitic-abrupt prin care și-au săpat un culoar destul de îngust, în trei trepte și cu o restrânsă marmită deloc afundă în bază. Cele trei niveluri (sectoare) ale cascadei pot fi admirate de pe malul stâng *(cu precauție deosebită), nu și de pe cel drept (NV) aproape vertical.
De la cascadă înspre aval și la stânga se desprinde o potecă ce suie în trepte care dă într-un vechi drum tehnologic îngust și înierbat. La apropiata bifurcație nu suim spre SE pentru a ieși la blocurile din zona cimitirului ci ne strecurăm pe varianta de sub molizi în dreapta-SV. Imediat se ivesc pereții zidiți măiestru din pietre andezitice ai Logoldei. În baza lor atrag atenția ferestrele scunde cu arcade de cărămidă, în zona SE fosta zonă de acces spre bazinele alungite în care se făcuse odinioară cianurarea și flotarea minereurilor aurifere. Spre S-SV e o mare platformă rectangulară de mărimea unui teren de handbal, cu sol umed-mocirlos. Totul pare a fi treptat înghițit de molidișul și huciul cu mestecăniș din preajmă. Ieșim spre cimitir și dăm într-un drum pietruit care suie la stânga/coboară în dreapta făcând legătura cu DJ 184.
Ne îmbarcăm și coborâm pe DJ 184 vreo 1 km până la Capolnă. De acolo, echipați lejer, suim tangent pe drumul pietruit spre V- cu Piatra Mălnașului (malnas = zmeuriș în limba maghiară) ițindu-și bulzul stâncos sur dintre molizi, zade (larice) și mesteceni. Trecem printre gospodării modeste, panorama se deschide spre Handalul de Jos. Ajungem la modestul curs al văi Șișca – reper un mesteacăn gros, un podeț de beton și un drum pietruit desprins spre dreapta-n sus iar la cca 100 m o căbănuță aflată pe malul geografic stâng al văii și la lizieră. De aici există două variante de urcare la Piatra Mălnașului: a) continuând pe drumul tehnologic spre SV-V, cu Handalul sub drum în stânga, până ce în dreapta se desprinde prin molidișul matur un drum de TAF-aici apare triunghiul roșu; ținând drumul de TAF care o ia spre NE apoi spre N se ajunge în zona S-SV a Pietrei Mălnașului pe care o ocolim prin V-NV și pe care urcăm în final prin N – e o variantă nu numai mai facilă ci și mai spectaculoasă fiindcă permite admirarea stâncăriei fostului geizer din toate punctele cardinale și b) de la podețul peste valea Șișca, lăsând în dreapta o mică haldă de steril ruginiu și mesteacănul matur fotogenic, suim direct prin lăstăriș și apoi prin plantația de molid și zade, urmărim poteca abruptă, ieșim la marcajul triunghi roșu și-n cele din urmă în partea E-SE a Pietrei Mălnașului.
După panoramarea circulară de pe creștetul Pietrei Mălnașului (961 m) spre La Roată-pârtiile de schi, vârful Bolchiș, vârful Hija, Handaluri, Dealul Racoș, vârful Mogoșa, Pietrele Șoimului, Secătura, Gutâiul Doamnei, vârful Gutâi, Trei Apostoli (Gutâiul Mic) coborâm la drumul din stânga vîii Șișca pe o potecă estică care are făgetul latura la stânga și molidișul cu zade înflăcărate toamna în dreapta. După ce ajungem la Capolnă ne îmbarcăm și coborâm spre biserica Sfânta Varvara aflată curând pe dreapta șoselei. Anterior acesteia și pe stânga șoselei, peste valea Cavnic, atrage atenția versantul andezitic ruginiu-vinețiu alterat exogen, aflat în curs de caolinizare. În acea zonă funcționase odinioară o turbină hidraulică care genera curentul electric necesar exploatărilor miniere din Cavnic. Azi, în aval de centrul orașului Cavnic, apele teribil împuținate ale râului Cavnic sunt drenate printr-o largă conductă de oțel spre MHC-uri, unele aflate în curs de amenajare, alta funcțională deja în satul Plopiș.
