La Prislop, Sub Clocotici, în căutare de fosile marine

Traseu: Sub Clocotici, fosile marine
Obiectiv: Sub Clocotici – râpa calcaroasă cu fosile marine din zona SE a Prislopului
Localizare: Prislop, Podișul Someșului
Itinerar: Baia Mare – Șomcuta Mare – Dealul Mesteacăn – Prislop, circa 50 km
Marcaj turistic: -
Tip traseu: drumeție
Grad dificultate: ușor
Echipament necesar: adecvat anotimpului
Lungime și durată: 4-5 ore
Diferență de nivel: circa 200-250 m
Recomandări: harta turistică Defileul Lăpușului; a se vizita și Sub Piatră – fosta carieră mare de calcare eocene cu fosile marine de la poalele E-SE ale dealului Toporu (melci marini spiralaţi uriaşi – Campanile giganteum, și alţii mai mici din specia Campanile parisiensis, coaste de sirene de mare, stele şi arici de mare, pecteni etc.)
Avertismente: nu vă hazardați pe versanții calcaroși povârniți, tectponizați, instabili
Căi de acces: din Prislop spre hotarul N al localității Boiu Mare
Mijloace de locomoție: autoturism
Sugestii de cazare: localnici, cort

Descriere traseu:
Din Baia Mare se trece prin Cătălina, Săcălăşeni, Șomcuta Mare, Dealul Mesteacăn și Prislop (comuna Boiu Mare), iar de-acolo către o zonă aflată mai către E-SE, peste valea Prislopului și la N de hotarul localității Boiu Mare, la o fostă carieră de calcare cu fosile marine.

Din dealul Mesteacăn, se cotește la stânga, înspre Podişul Someşan. Din drumul spre Boiu Mare, un indicator rutier arată spre stânga, Prislop – 2 km, iar asfaltul suie uşor, depăşeşte o culme cu o răstignire în dreapta și imediat apar gospodăriile prospere ascunse-n livezile de pomi fructiferi, apoi drumul coboară uşor.

În coborâre se apucă la dreapta, pe drumul pietruit, lăsând în stânga mănăstirea greco-catolică iar apoi biserica ortodoxă. Drumul pietruit se îngustează iar panta de coborâre se accentuează fără a crea probleme de deplasare.

Bifurcaţiile pot ridica probleme, dar cu ajutorul localnicilor se poate ieși din impas. Este important de reținut însă că e important să se țină direcţia spre înainte până spre ultimele gospodării. Imediat după aceea se ajunge la o captare de apă potabilă şi două jgheaburi din tablă de adăpare pentru ciurda de vite. Din acest punct, privind înainte şi la stânga, se vede fosta zonă superioară a carierei de calcare, bune doar pentru infrastructura rutieră.

După ultima gospodărie, de pe stânga drumului, se poate lăsa autoturismul și continua traseul pe jos. Un vechi grajd de lemn cu acoperişul din draniţă, acum părăsit, apoi o căsuţă de vară și un şopru rămân în urmă. Ultima, în dreapta, e o casă mare, abandonată, cu ornamentale tufe rotunde de Buxus în faţă. În spatele gospodăriei e captarea izvorului, cele două jgheaburi şi locul tradiţional de adăpare.

Drumul o ia costiş spre NE-N, conducând spre cariera abandonată de Sub Clocotici. În taluzul din dreapta drumului, dintre rădăcinile impresionante ale unui fag, apar grohotele calcaroase mărunte. Imediat drumul se bifurcă. O variantă o ia uşor descendent spre N, conducând la primul nivel de exploatare al carierei şi la o casă pustie abia desluşibilă-n oaza de verdeaţă, iar cealaltă, pe care continuăm, suie uşor spre NE, descinzând în baza celui de-al doilea nivel de exploatare.

Peretele stratificat de calcare, alternând cu marne şi argile, nu are mai mult de 8-10 m înălţime, grohotele din bază fiind acaparate de mentă şi salvie sălbatică, dar şi de pâlcuri aurii de lumânărici şi sovârf (Oreganum vulgare).

Se pot vedea de aici biserica ortodoxă, biserica manăstirii şi un grup de gospodării, dealul Toporul, râpa Sub Piatră şi hotarul cu pajişte aridă de pe culmea dealului Butesei.

Fosile marine pot fi căutate în grohote, pe povârnişul instabil şi în peretele carierei.

Pe-aici, ca şi în tot Podişul Transilvan, în Eocenul superior (Pribonian), adică cu 33-31 mil. de ani în urmă, apele puţin afunde ale Mării Tethys acopereau totul. În apele sale limpezi, oxigenate şi călduţe, cu temperaturi de 20 – 21 grade Celsius, erau specii de rechini și sirenide, strămoşii dugongilor de azi din Marea Roşie, numeroase specii de scoici, melci marini, corali etc.

Sub Clocotici pot fi admirate fosile de moluşte, fragmente de cochilii de scoici cu duble valve, asemănătoare midiilor din zilele noastre, dar mai ales amprente ori fosile de Pecteni, fragmente cilindrice de viermi de mare, bucăţi de corali, fragmente de trilobiţi, melci spiralaţi Turritella incrassata, melci Planorbia şi Discus, fosile de Corbula pisum, Cyrena semistriatus. Nici urmă de gasteropodele fosile din speciile Campanile giganteum, Campanila parisiensis, echinoide (arici de mare), stele de mare precum pot fi văzute Sub Piatră, adică mai la V şi la circa 2-2,5 km în linie dreaptă.

Retragerea apelor Mării Tethys în Oligocenul superior (Rupelian), adică în urmă cu 33-28,5 mil. de ani în urmă, a lăsat în urmă o imensă mlaştină peste actualul Podiş Transilvan (pe atunci când Munții Apuseni nu existau), iar fauna a suferit schimbări inerente, aici apărând strămoşii hipopotamilor.

Pentru a ajunge mai jos, la primul nivel al carierei aflate în paragină, se merge spre bifurcaţia aflată la circa 200 m SV, dar aici fosilele marine sunt şi mai rare.