La Hoteni, tinovul cu tăuri și Tabăra Anuală de Arte de la Biserica Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavril
Traseu: Hoteni – Taurile și Tinovul Hoteni - Biserica Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavril Hoteni
Obiectiv: zona turistică Budești – Breb – Hoteni, tinovul și tăurile de alunecare Hoteni, vernisajul expoziției Taberei Anuale de Arte Hoteni
Localizare: Maramureșul Istoric, Hoteni
Itinerar: Baia Mare – Cavnic – Budești – Hoteni – circa 55 km
Marcaj turistic: cruce roșie la Tăurile Hoteni și-n continuare spre Breb
Tip traseu: peisagistic-etno-cultural-artistic
Grad dificultate: lejer
Echipament necesar: lejer dar decent și adecvat accederii într-un spațiu sacru-religios
Lungime și durată: 5-6 ore incluzând deplasarea spre/ dinspre Hoteni în Baia Mare
Diferență de nivel: -
Recomandări: harta Zona turistică Budești-Desești-Ocna Șugatag din seria Gutinul turistic 2005
Avertismente: atenție la deplasarea în tinovul și pe malurile tăurilor de alunecare Hoteni
Căi de acces: din Budești în Hoteni sau din DN 18, din Hărnicești spre Hoteni
Mijloace de locomoție: curse Baia Mare – Cavnic – Ocna Șugatag – Sighetu Marmației sau Baia Mare – Pasul Gutâi – Sighetu Marmației (până în Hărnicești); autoturism personal; mountainbike
Sugestii de cazare: pensiuni agroturistice din Hoteni, Ocna Șugatag, Budești, Desești
Descriere traseu:
Plecăm din Baia Mare, suind din Cavnic spre Roata, aruncând ocheade pârtiilor de schi şi instalaţiilor de transport pe cablu, ultima în dreapta cea de La Icoană.
După Pasul Neteda, la stânga, impozanţii Trei Apostoli (Gutâiul Mic), mai apoi vârful Gutâi şi-n cele din urmă, peste pajiştile Budeştiului, Creasta Cocoşului. Din mijlocul verii localnicii dar și autoturiştii ies în grupuri la păscutul afinelor şi-a coacăzelor roşii (merişoarelor) de pe impresionantele marghile (muşuroaie mari) din poienile vaste aflate dicolo de Pasul Neteda, spre Maramureșul Istoric. De-aici perspectiva se lărgeşte teribil, de la vârful Făgădăul Pintii, Măgura Mare şi Mică, Piatra Totoşului, spre Corha, Gruiul Lupului şi Chicera, toate făcând parte din piemonturile NV ale Munţilor Lăpuşului iar peste ele, în plan mai îndepărat, apar superbele piramide separate de largi şei alpine ale Muntelui Pop Ivan – Muntele lui Şerban – Paltinu -Tomnatec, Farcăului, Mihailecului, Toroiagăi în timp ce către N se conturează spinarea montană a Zakarpatyei Ucrainei.
Nu continuăm spre centrul localității Budeşti, pe dinaintea bisericii de lemn din Josani, monument UNESCO, în avalul străvechii Văi a Cosăului, ci coborâm la stânga, mai întâi spre o afundă înşeuare după care ne avântăm pe deasupra enclavei Brebului spre hotarul sudic dintre Hoteni şi Ocna Şugatag.
E admirabil să dai pe-aici cu privirile de case (aproape) tradiţionale, grajduri şi şuri din lemn, pătule împletite artistic din nuiele de alun darămite să mai ai drept fundal secularele terase cotropite de la sfârșitul primăverii până toamna și iarna de sute de clăi şi clenceri cu fân, unele cu otavă parfumată abia adunată. Prin august se mai pod vedea holde mici cu ghirlande de vreji de pepeni porceşti (bostani) cu flori portocalii. Spre stânga, de la SV spre NV, orizontul e spectaculos conturat de Măgura Budeştiului şi-apoi de creştetul Gutâiului. Până acolo-s însă terasele separate de crânguri umbrite de arini tineri, fânaţele coapte, casele de vărat şi colibele ce punctează versanţii blânzi.
Ajungem pe o terasă de deasupra localității Breb și, la orizont, se deschide vederea peste Valea Marei către Deseşti, Hărniceşi, Sat Şugatag şi-n dărătul acestora, precum un scut împădurit și stâncos pe alocuri, Culmea Pietrei. Deasupra ei, vasta pajişte dinspre aria naturală protejată a Iezerului Mare. Oprim într-o culme și admirăm la E-SE-S, dinspre versantul geografic drept al văii Cosăului spre vârful Chicera-Sermetieş-Neteda terasele separate de huceaguri şi arini, totul punctat de mii de clăi de fân şi clenceri.
Varianta spre Ocna Sugatag o ia la dreapta însă se poate opta pentru cea directă, din stânga, spre Hoteni, ce trece pe lângă înşeuarea de pe valea Dărasca, renumită pentru Tânjaua din Hoteni sau Tânjaua de pe Mara.
Oprim deasupra păşunii vaste, interpusă din Hoteni spre lacurile de surpare a fostelor ocne de sare, impresionează priveliștea peste Ocna Șugatag, în sezonul de pășunat precedată de turme de vaci, cai şi câţiva bivoli.
Din valea Dărasca urmează o dedescendentă înşurubare pe serpentine apoi un urcuş avântat spre marginea estică a Hoteniului unde musai trebuie oprit lângă o veche casă cu prispa acoperită de viţă de vie, şarpanta de ardezie, o scară alipită dosului ei, sub protecţia streaşinei și cu şiraguri galbene şi verzi de păstăi puse la uscat după luna iulie, până toamna.
Coborâm spre centrul satului, cu porţi monumentale de stejar, unele din ele atipic decorate cu basoreliefuri trimiţând la ritualul tânjelei. Aici există panouri privind aria naturală protejată Tăurile Hoteni.
Cotim la stânga-n sus, pe îngustul asfaltul ce ne scoate la biserica de lemn, monument istoric (cod MM II-m-A-04585), cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavril. De dimineaţa până pe la ora 11 în biserica zidită în Slatina (azi Ucraina) pe la 1790 (dată atestată prin determinări dendrocronologice) şi strămutată aici în 1895 pe un loc în care anterior au exitat alte două sfinte lăcaşuri, slujeşte preotul greco-catolic enoriaşilor săi. După aceea e rândul preotului ortodox şi a enoriaşilor acestei credinţe de-a se închina şi ruga în sfântul lăcaş.
Înainte de-a opri și vizita biserica, merită vizitate Tăurile Hoteni și tinovul din zona SE a acestora. Le putem aborda ori prin faţa casei de vacanţă oribil protejată în față de gardul confecţionat, vorba unui hâtru, din tradiţionale împletituri de nuiele inox ci puţin mai dinspre SE, de pe la ultima casă. Gazdele permit, ba chiar invită, să trecem prin ograda lor şi apoi prin livada spre capătul celui mai SV tău umbrit de arini, de acolo spre capătul pasarelei – o şubrezit-putredă punte din scânduri de brad ce trece peste tinovul înşelător, drapat gros cu muşchi de turbă (Sphagnum sp.), decorat cu rubiniile mărgele ale fructelor de răchiţele, dinspre hotarul Brebului. Ne strecurăm pe malul estic al tăului alungit admirându-i reflexele, ba aurii, ba azurii ori ca de cerneală, și ajungem la cel mai NE tău.
Revenim pe un vechi drum de căruţe, înierbat şi flancat de numeroase tufe de arini şi aluni, apoi printr-o livadă de pruni invadată de vegetaţia ierboasă sălbăticită. Departe, spre NV, peste gospodăriile laturalnice din Hoteni, se deschide o perspectivă splendidă spre Deseşti şi turla bisericii greco-catolice de lemn întrecându-se-n svelteţe şi armonie cu cea a bisericii de lemn, monument istoric UNESCO, cu hramul Sfintei Cuvioase Paraschiva.
Pe drumul de piatră care trece din Hoteni spre Breb, pot fi văzuți mountainbikeri străini care prospectează profund și deplin neagresiv minunatele tărâmuri moroşeneşti (atâtea câte au mai rămas după agresivul asalt al kitschului de import căpşunăresc hispano-italic-franţuzesc).
Verile, în țintirimul bisericii din Hoteni, în preajma sărbătorii Adormirea Maicii Domnului (Sfânta Maria Mare – 15 august), numeroase lucrări, în special picturi în ulei pe pânză dar şi icoane, modelaje în ipsos, basoreliefuri şi sculpturi moderne turnate în bronz, sunt panotate pe faţada sudică a bisericii.
Lucrările sunt de obicei realizate de tineri artişti plastici coordonaţi de către sculptorul I. Marchiş în ediţiile succesiv-anuale ale Taberei Sociale de Arte – Hoteni, organizată de către Episcopia Ortodoxă a Maramureşului şi Sătmarului – Parohia Hoteni, împreună cu Fundaţia Hope & Homes for Children – Maramureş, Baia Mare şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Maramureş, Baia Mare.
Artiştii socializează lucrând şi îndrumând artistic cu un grup de copii proveniţi din case de tip familial din Baia Mare, Vişeu de Sus, Ocna Şugatag şi Hoteni. Vernisarea are loc după slujba duminicală din frumoasa biserică de lemn, monument istoric, impresionantă prin arhitectură dar și decorațiunile tradiționale și icoanele pictate. Impresioneaza ruga femeilor vârstnice dar și pioșenia mai tinerilor, inclusiv a neasemuiților de frumoși coconi și cocoane (copii).
Lumina zilei se insinuează magic parcă prin arcadele ferestruiciloor de lemn zăbrelite, candelele şi candelabrele, icoanele aproape acoperite de bogăţia şi mulţimea ştergurilor albe de in şi cânepă ţesute-n casă şi bogat ornamentate cu motive florale, poleita lumină sacră izvorând dinspre altar, argintatele uşi împărăteşti sculptate-n lemn, vocea preotului, răspunsurile-n canon ale diaconului, chipurile sfinţilor pictaţi pe pereţi şi pe boltă într-o manieră renascentistă, crează împreună o atmosferă de calm şi smerenie impunând la demnă introspecţie şi rugă.
În final plecăm spre Hărniceşti şi-apoi spre Deseşti-Mara, bucuroşi să constatăm că Maramureşul e asaltat de către numeroşi turişti români din toată ţara dar şi de străini.
