Fisculaş (Dăneşti): Cheile Dăneşti de pe valea Izvorul Bulzului – Blidiriştea – Dealul Tieiului – sculpturile din Negreia

Obiectiv: Cheile Dăneşti, valea Izvorul Bulzului şi formaţiunile sale piroclastice bizare

Localizare: Maramureş, sat Dăneşti din străvechiul Fisculaş

Itinerar: Baia Mare – Baia Sprie – Şişeşti- Dăneşti – 25 km, asfalt

Marcaj turistic: triunghi albastru şi cruce albastră (neîngrijit, neconform standardelor)

Tip traseu: ecoturism – cultural – religios

Grad dificultate: uşor

Echipament necesar: adecvat anotimpului, neapărat bocanci aderenţi

Lungime şi durata: circa 6 km, 3 ore (se adaugă eventual 3 km şi 2 ore pentru a sui din Dăneşti, pe la Băile Vechi, pe Mândra Vedere, respectiv 30 de minute pentru a admira sculpturile dintre Şişeşti – Negreia, la stânga drumului)

Diferenţa de nivel: 200 -550 m

Recomandări: la dus sau la întors merită vizitate, intrând din Şişeşti spre Negreia, sculpturile monumentale din piatră de sorginte romano-catolică ale lui Gavrilă Cusco, Şcoala şi biserica monumentală a Leului din Şişeşti – Vasile Lucaciu

Avertismente: nu există zone riscante periculoase doar dacă se suie în flancul geografic drept al cheilor – pe Dealul Tieiului – pe stânca belvedere – şi se coboară versantul S-SV accidentat pe o veche potecă, în sat; în Cheile Dăneşti, în flancul drept al văii Izvorul Bulzului, se găseşte un ciurgău cu apă potabilă – de făcut provizii; un ciugău cu valău şi apă potabilă e în poiana sudică a Dealului Tieiului, aproape de gospodăria solitară

Căi de acces: din centrul Dăneştiului, de la podul de peste valea Izvorul Bulzului, la V de noua bazilică ortodoxă, în amontele văii Izvorul Bulzului pe un vechi drum de car

Mijloace de locomoţie: autobuz, microbus spre Cavnic, autoturism personal, bicicleta

Sugestii de cazare: nu este cazul

Ruta 7 din 2 februarie 2014 cu D. Pascu, Nicoleta & Nelu Fănăţan, Brena şi eu

8 grade C în Baia Mare la ora 11. Cer parţal degajat. Fânaţe şi păşuni din livezi dând în sur-verde primăvăratic. Plecăm spre Baia Sprie. Nea extrem de puţină chiar şi pe Igniş şi Gutâi stâncăriile şi versanţii S fiind despovăraţi de alba cuvertură. Oprim şi parcăm la ieşirea văii Izvorul Bulzului din Cheile Dăneşti, la dreapta şoselei Cavnic-Baia Mare. Ne luăm rucsacii uşori, beţele de trekking şi trecem podul de beton cotim stânga, urmărind spre amonte valea pe malul său stâng parcurs de un vechi drum de car. Câteva gospodării de la poalele S ale Dealului Tieului sunt mai sus şi la stânga, prin livezile clasice. O alta, în dreapta. Deasupra ei basilica ortodoxă construită după 2000. Complet degajată de gheţuri valea bolovănoasă, drapată bogat cu muşchi. Surpriză! Pe malul drept al văii, în apropierea scocului ce duce apa la bătrâna şi distrusa vâltoare apar primele exemplare galben pal de ciuboţica cucului -Primula vulgaris. Aproape, câteva exemplare cu flori roz liliachii de urzică moartă – Lamium purpureum. Mulţime de primule au înflorit după Bobotează pe taluzul sudic stâncos al malului drept al văii Izvorul Bulzului, aproape de bizara răstignire. Frumoasă, sălbatică, deşi modestă, valea cu repezişuri, fuioare lăptos-cristaline. Apar captările izvoarelor de apă potabilă invadate repede de muşchi. O mică, antropică, grotă la stânga, aproape de izvorul captat şi cu ciurgău. Grota a apărut după extragerea pietrei destinată fundaţiilor gospodăriilor din Dăneşti. Un promontoriu stâncos aducând unui uriaş bulz cu feriguţe se iveşte în dreapta, peste vale. La stânga sus, disimulat în gorunet, apare o semeaţă stâncărie aglomerat vulcanic-ruiniformă tăiată de la N spre S de un vâlcel abrupt cu săritoare şi cascadă efemeră. Imediat, de asemenea în stânga drumului, urmează peretele stâncos mereu umed, acum cu doar câţiva sloi topiţi, desprinşi şi frânţi. Ajungem la cea mai sălbatic/ stâncoasă zonă a scurtelor Chei Dăneşti marcată de un pod, un rectangular bazin de apă şi ilegala carieră de după 2000, închisă ulterior. Ieşirea din chei spre E-NE face ca lunca văii să se lărgească, pajiştea neregulată substituindu-se versanţilor stâncoşi, bolovănoşi. În faţă şi în dreapta sus se conturează Muta Mică. La stânga suie un vâlcel cu drum de car. Acesta ajunge în Dealul Tieiului (poiana S), la gospodăria solitară. Triunghiul albastru e plasat frecvent pe arini, mulţi dintre ei invadaţi până spre vârf de ghirlandele tonic verzi de iederă. Mai apoi la stânga drumului, lângă un pârâiaş, apare pe un carpen marcajul cruce albastră şi o săgeată spre stânga sus. E prima variantă de abordare în circuit spre Pula Calului (firesc era un marcaj punct, albastru, roşu ori galben, acest simbol fiind standardizat pentru circuite). Ceva mai sus albia văii Izvorul Bulzului e accesibilă căruţelor. Acolo triunghiul albastru trece pe malul geografic stâng şi continuă spre Dealul Crucii. În continuare pe drum apare crucea albastră. Drumul depăşeşte o zonă mocirloasă, cu sălcii tinere aurii la stânga apoi iese într-o păşune umedă. Aici e un saivan scund pentru oi, acoperit cu folie de polietilenă distrusă de vânt şi intemperii. Spre E apare un mănunchi de arini divergenţi, cu un pârâiaş la stânga. Aici abandonăm drumul şi suim aproape în unghi drept la stânga prin poiana denivelată. După tăierea fagilor bătrâni din zona S a Pulii Calului degajarea permite reperarea mai facilă a acestui spectaculos martor de eroziune în lăstărişul tânăr de fag, înalt de 2-4 m.

Formaţiunea merită admirată din toate direcţiile deoarece fiecare perspectivă oferă privitorului o diferită imagine. De această dată nu continuăm oblic ascendet NV spre pajiştea cu fâneaţă de sub Dealul Blidiriştea ci suim direct prin făget spre N aproximativ 100 m. Pe liziera superioară, în dreapta, apare o căsoaie din bârne de lemn cioplite, cu acoperiş din tablă ruginită. Dealul Blidiriştea, rotunjit-chilug, e-n faţă, spre N. La dreapta sus, peste el, se vede vârful Mogoşa cu relee. La stânga Mogoşei, împădurită cu făget, Ulmoasa Mică. Două căsuţe-sălaşe de vărat acoperite cu ţiglă se ivesc în stânga, într-o răzleaţă livadă. Aici atrag atenţia gardurile din piatră clădită, ca nişte fundaţii medievale fără mortar. Delimitează proprietăţi.

Traversăm fâneaţa de la SV de Blidiriştea, suim lejer dealul spre NV şi ieşim pe un platou cu rare şi mici pete de nea. Apare Negreia, zona E-SE a răzleţitului sat muntenesc. Peste ea, spre N, alba calotă cu relee a vârfului Igniş. La V-NV depresiunea Baia Mare-Ferneziu străjuită de Iricău, Morgău, Măgura Băi, Dealul Florilor, Dealul Crucii, Hija, Strâmba, Pleştioara, Ostra. La SV Fisculaşul de odinioară.

Cotim treptat spre SV-S, depăşim o aplă înşeuare şi traversăm zona cu colibă pastorală şi răstignirea cu loc de popas. Suind în continuare prin neaua subţire versantul N cu făget matur, rărit, al Dealului Tieiului. Perspectiva sudică oferă vederii spre Şurdeşti, zona vârfului Cornului, Măgura Cetăţele, Culmea Preluca. Subit nebuloase sur-vinete, aducătoare de vânt îngheţat şi nea, acoperă cerul. Traversăm culmea împădurită a Dealului Tieiului, ieşim pe buza superioară a unei poieni expusă S, mari şi neregulate, cu mici holde şi plantată cu pomi fructiferi. O casă mică e la stânga unui vâlcel. O gospodărie în faţă, amărâtă, suspendată parcă deasupra flancului drept al Cheilor Dăneşti. Lângă ea, în curs de ridicare, o mai mare casă din bârne de lemn. Spre dreapta, pe lizieră, o bătrână casă de lemn, pustie. Sub ea, lângă potecă, e izvorul cu ciurgău şi valău. De acum, privind printre goruni şi stâncăriile cu belvedere, se vede Dăneştiul, bisericile sale, Secret Garden, mai departe biserica din Bontăieni.

Ţinem poteca spre V, pe liziera superioară, trecem pe la ciurgău apoi poteca o ia la stânga printre stâncile ruiniforme invadate de muşchi şi ferigute. Suim pe creştetul celei mai mari (atenţie, risc major de alunecare şi accidentare!). De aici panorama se lărgeşte pe deasupra întregului Fisculaş, din Dăneşti, cu verde etern Mândra Vedere, spre Bontăieni, Cetăţele, Şişeşti, Şindreşti, Dumbrăviţa… De data aceasta am avut şansă de vreme bună.

Revenim la poteca ce duce prin pădurea cu fagi şi goruni bătrâni spre V-SV. O variantă se flexează spre SE, trecând pe la poalele turnurilor belvedere. Din ea se desprind două variante, una frumos conturată, largă şi accesibilă unei tilegi de căruţă suie la gospodăria de pe Dealul Tieiului. Cealaltă, scurtă, difuză, coboară în flancul drept al finalului Cheilor Dăneşti, pe lângă bizara răstignire. Aici, printre bolovanii aglomerat vulcanici riodactitici, rugos-negricioşi, la poalele alunilor înfloriţi şi a numeroşilor corni binişor îmbobociţi, apar alte primule.

Ieşim în valea Izvorul Bulzului după 3 ore de la debut, admirăm jocul apelor cristaline dar şi un ciopor de găini cun un impozant cocoş fălos scurmând după gâze şi râme malul însorit.

Fiindcă Nicoleta şi Nelu Fănăţan nu au văzut vreodată statuile de piatră dintre Şişeşti spre Negreia deviem într-acolo circa 2 km pe şoseaua asfaltată îngustă. Sălcii uriaşe galben verzui şi un şir de sălcii aurii par a se proiecta pe versantul V-SV nins al Mogoşei şi peste un tânăr mestecăniş de pe Custura şi Dealul Ciurca.

E soare din nou, niţel bate vântul dar la îmbarcarea din Dăneşti termometrul Fiatului Albea arăta 16 C şi… doar 13 C în Baia Mare, pe la ora 16 când încheiem această frumoasă excursie, mai degrabă primăvăratică decât hibernală.