Munții Lăpușului: La biserica Sfântul Nicolae din Budești Susani și pe vârful Sâva
Traseu: Budești – biserica Sfântul Nicolae din Susani – Gura Râielor – vârful Sâva – Jireapăn – valea Jireapăn – valea Sâva
Obiectiv: Budești, biserica de lemn monument istoric Sfântul Nicolae din Susani – ridicată în 1760, Râul Mare, vârful Sâva – 903 m altitudine, Jireapăn – valea Jireapăn și valea Sâva
Localizare: Maramureș, Budești, Piemontul Văratecului – Munții Lăpușului
Itinerar: Baia Mare – Cavnic – Pasul Neteda – Budești – Gura Râielor
Marcaj turistic: pe traseul propus nu există dar pe valea Sâva și apoi pe valea Prindelui spre Piatra Totoșului apare marcajul triunghi roșu
Tip traseu: drumeție montană în circuit
Grad dificultate: ușor
Echipament necesar: adecvat anotimpului
Lungime și durată: 4 ore și 30 de minute – 5 ore, 10-12 km
Diferență de nivel: circa 400-450 m
Recomandări: harta turistică Cavnic – Băiuț – Budești sud, din seria Gutinul turistic 2005; harta turistică Mara – Cosău – 2013 – este excesiv de sumară și inutilă celor care nu sunt niște foarte buni cunoscători ai zonei
Avertismente: habitat de urși, vipere; zone pastorale – atenție la turmele de oi și perimetrele stânelor cu foarte numeroși câini ciobănești
Căi de acces: din Budești în amontele râului Cosău și în continuarea Râului Mare până la Gura Râielor (de la confluența Râului Mare cu valea Sâva și finalul drumului auto-forestier Jireapăn – reabilitat cu fonduri UE) pe drumul ce duce la Mănăstirea Roșia – asfalt îngust
Mijloace de locomoție: curse Baia Mare – Cavnic – Budești; autoturism personal
Sugestii de cazare: pensiuni; cort
Descriere traseu:
Plecăm din Baia Mare spre Baia Sprie, în continuare prin vechiul Fisculaș spre Cavnic-Pasul Neteda – Budești (pe DJ 184). În Șurdești panoramăm spre Piatra Roșie apoi, de pe valea Cavnicului, spre Dealul Hija la dreapta, Piatra Șoimilor și vârful Mogoșa la stânga și vârful Secătura – Gutâiul Doamnei și Trei Apostoli înainte, spre N.
Traversăm Cavnicul urcând spre zona pârtiilor de schi Roata – La Icoană și apoi spre Pasul Neteda. Panoramăm spre Trei Apostoli, vârful Gutâi și Măgura Budeștiului la stânga, în față, aproape, vatra Budeștiului, mai departe Valea Cosăului și la orizont depresiunea Vadu Izei – Sighetu Marmației, deasupra lor Zakarpatya Ucrainei iar la dreapta acesteia lanțul Munților Maramureșului, de la vârful Poloninca, Muntele lui Șeban, Pop Ivan, Paltinu la Farcău și Mihailecu. Mult mai aproape-n dreapta Măgura Mare, Măgura Mică, Piatra Totoșului (un fost geizer) Sermetieșul, Păltinișul, Stânișoara, vârful Pietrei, Chicera și caldeira vulcanică Gruiu Lupului – Corha de deasupra zonei E a Budeștiului.
Intrăm în Budești și la ultima mare voltă descendent-stânga, spre Primărie - biserica de lemn-monument istoric UNESCO cu hramul Sfântul Nicolae, din Josani, cotim la dreapta suind ușor câteva sute de metri pe stradela asfaltată ce duce la biserica de lemn greco-catolică, monument istoric cu hramul Sfântul Nicolae, din Susani.
După vizitarea bisericii se poate coborî direct spre râul Cosău pe o stradă asfaltată îngustă sau se poate întoarce spre centrul satului, de acolo luând-o la dreapta, trecând prin fața bisericii zidită și cu turle argintii, continuând în amontele râului Cosău apoi a Râului Mare admirând destul de frecventele gospodării maramureșene tradiționale rămase printre noile case și vile etajate, opulente și stridente prin spoială și accesoriile inox-termopan etc.
Gura Râielor e marcată de finalul drumului forestier Jireapăn la dreapta, acompaniat înspre amonte de valea Sâva, reaspectiv o troiță la stânga iar deasupra ei o tradițională livadă cu o căsoaie de vărat din bârne de lemn. Pe fundația troiței apare marcajul turistic triunghi roșu (pentru traseul văii Sâva – valea Prindelui – Piatra Totoșului – Prisaca – Măgura Leordei – de remarcat precaritatea acestui marcaj, raritatea lui și neamplasarea în traseu spre ambele direcții de abordare).
De la Gura Râielor începe spre S traseul nemarcat turistic spre vârful Sâva (tot de aici debutează spre NE traseul, de asemenea nemarcat, spre caldeira vulcanică Corha-Gruiu Lupului, Chicera, vârful Pietrei, Stânișoara cu variante de continuare spre Poienile Izei, Botiza, vârful Sermetieș, vârful Văratec, vârful Secu apoi Poiana Botizei sau Băiuț).
Traversăm Râul Mare pe podul auto-forestier și ajungem pe malul geografic stâng, într-o platformă de afluire a andezitelor funerare, bolovani andezitici de varii mărimi, uneori de câteva tone, de obicei rotunjiți, cenușii ori aproape negri în spărtură proaspătă, foarte căutați de meșterii pietrari pentru cioplirea monumentelor funerare, dar și loc de afluire al buștenilor, debitarea-sortarea și încărcarea acestora în vederea transportului către beneficiari. Excavarea versantului pentru nivelarea platformei a scos la vedere marnele negricioase, uneori sub formă de plăci fine, câteodată cu amprente fosile multimilenare, de exemplu de tritoni dar și vegetale. Un șleau de căruță suie din zona V a platformei și din drumul forestier Jireapăn, versantul N al Sâvei, traversând o poiană cu saivan tradițional apoi vechi terase cultivate odinioară cu hrișcă, alac, cartofi, ovăz, apoi treptat abandonate și invadate de expansivele arinișuri și zmeurișuri.
Curând ieșim în pajiștea cu graminee a Sâvei de nord, priveliștea desfășurându-se (de la dreapta la stânga) dinspre Corha – Gruiu Lupului, din ce în ce mai spectaculoase pe măsura câștigării altitudinii, vatra satului Budești, spre N și Valea Cosăului, Piatra Tisei – Culmea Pietrei – platoul rezervației turbăriei Iezerul Mare, zona barajului hidrologic Runcu-Tătaru, vârful Pleșca, Măgura Budeștiului – platoul vulcanic Gutâi, Măgura Mică, Măgura Mare, Piatra Totoșului ieșind din molidiș, vârful Prisaca, vârful Neteda, vârful Sermetieș și Păltinișul apoi, mai aproape, zona Roșia-Grohote-Piatra Pintiuț și culoarul pitoresc superior al Râului Mare.
Până pe vârful Sâva apar vreo trei vârfuri intermediare – șleaul de car fiind foarte bine conturat până pe primul dintre ele iar valea Sâva se aude curgând tumultuoasă, sărind peste numeroase praguri, în dreapta. Pe Sâva atrag atenția marghilele – mari mușuroaie desființate cu sapă de budeșteni pe vremea când terasele erau anual cosite, gliile rezultate fiind apoi adunate și depozitate în grămezi mari de formă tumulară și treptat înierbate.
Apoi pe alocuri pot fi văzute aflorimente andezitice, limbi de grohote, grămezi de pietre adunate de vechii proprietari pentru a putea recolta fâneața cu coasa, țancurile și micile custuri fiind vizibile pe un picior E-SE al Sâvei, acolo unele roci aducând finelor tufuri vulcanice sur-negricioase par a fi ca de grafit. 1 oră și 15 minute – 1 oră și 30 de minute ne sunt necesare pentru a atinge vârful Sâva, de acolo văzându-se discontinuele pășuni ale culmii principale ale Munților Lăpușului începând de la Prisaca la vârful Neteda dar și pășunea de la NE de Măgura Mare și Măgura Mică (de desupra tăului de blocare Groapa lui Cotoz) apoi Piatra Totoșului.
Coborâm spre S pe versantul abrupt, cu grohote pe alocuri, ocolim în bază o nivație alungită cu aspect de turbărie ce-și drenează puținele ape spre valea Jireapănului-mal drept, puțin în aval de Jireapăn – fosta locație minieră și prelucrătoare încă de pe la 1700, cu muncitori coloni nemți, (în zonă existase și o mică așezare cu o biserică, un mic cimitir, bazine pentru captarea și stocarea apei tehnologice, mai târziu și un șteamp și o turbină cu abur etc.). Un drum de car/ TAF suie spre S-SE apoi se împarte în variantele către vârful Dosu Prislopului, vârful Prislop, zona pastorală tradițională La Poposeală și Poiana Prislop.
La nici 150-200 m S de Sâva, dintr-o șa și din acest drum se desprinde la dreapta în jos o variantă ce duce la valea Jireapăn-mal drept – trecerea făcându-se doar prin vad (imposibil după topirea zăpezii sau zile ploioase). O altă variantă de drum pastoral se desprinde mai la SE de șa către înainte și la dreapta, ieșind într-o poiană neregulată cu o căbănuță de lemn. Traversarea văii Jireapăn se face acolo tot prin vad, ieșind la drumul forestier Jireapăn pietruit/ reabilitat prin 2010-2011 cu fonduri UE.
După ieșirea pe drum se merge în avalul văii Jireapănului ajungându-se după circa 1,5 km la confluența sa cu valea Prindelui – curgând din stânga (SV). De acolo mai avem de mers aproximativ 2-2,5 km în avalul abiei născute (din această confluare) valea Sâva, având la stânga variante pastorale spre Piatra Totoșului iar în dreapta versantul V al Sâvei, cu pajiște și limbi de arinișuri suind pe firul izvoarelor și pâraielor.
Circuitul se închide lăsând la stânga drumului o cruce de fier albastră și ieșind la platforma Gurii Râielor. De acolo în dreapta și la circa 3,5-4 km e Mănăstirea Roșia-ortodoxă- ridicată după 1989, la stânga și la circa 2.5 – 3 km e centrul Budeștiului. Din Budești se poate continua în avalul Văi Cosăului prin Sârbi, Călinești spre Ferești-Sighetu Marmației sau spre Pasul Neteda-Cavnic-Baia Sprie-Baia Mare.
