Defileul Lăpușului (Buteasa): Peștera Curtea Căpitanului

Traseu: Buteasa – valea Buteasa – Culmea Pietrișel – vârful Plopiș – Peștera Curtea Căpitanului

Obiectiv: Peștera Curtea Căpitanului, dezvoltată în diaclaza de sorginte tectonică a unei stâncării șistos cristaline de pe malul geografic stâng al râului Lăpuș în perimetrul satului Buteasa

Localizare: Maramureș, Defileul Lăpușului, sat Buteasa, la NE de vârful Popiș

Itinerar: Baia Mare – Săcălășeni – Ciolt – Buteasa, circa 38 km

Marcaj turistic: nu există

Tip traseu: excursie speologică

Grad dificultate: ușor

Echipament necesar: adecvat anotimpului

Lungime și durată: circuit de aproximativ 12-13 km, 5-6 ore

Diferența de nivel: 250 m

Recomandări: de luat lanternă; de vizitat vechea biserică de lemn, monument istoric, din Buteasa

Avertismente: atenție la rocile ce se pot desprinde din tavanul tectonizat al peșterii, risc major de accidentare; vă sfătuim să intrați cu cască de protecție și sursă iluminare – culoar ascendent și extrem de strâmt, risc de blocare în galerie; de mers numai în echipă de minim 3

Căi de acces: Baia Mare – Buteasa, de acolo pe valea Butesei sau peste Dealul Pietrișel apoi peste Dealul Plopiș; există o variantă mai lungă de abordare din Prislop, în avalul văii Prislop și de la gura acesteia, la confluența cu râul Lăpuș – flanc stâng, în sus pe un picior stâncos teribil accidentat

Mijloace de locomoție: autoturism personal, curse spre Șomcuta – Ciolt – Buteasa

Sugestii de cazare: cort

Descriere traseu:
Din Buteasa există două variante de acces sau posibilitatea realizării unui frumos circuit turistic după cum urmează: traversăm zona inferioară a localității Buteasa, de la biserica nouă și paraclisul de vară și continuăm spre SE pe drumul pietruit. La un moment dat în dreapta apare o casă ecologică, nelocuită, din lut și bârne de lemn.

De aici ținem direcția spre înainte și la stânga, traversăm valea Buteasa, extrem de modesta, și suim printr-o livadă pe Culmea Pietrișel, cu gospodării tradiționale rare și case noi. Drumul spre fosta cariera de calcar Buteasa se desprinde la stânga. Continuăm înainte, lăsând în dreapta drumului argilos, primăvara și după ploi, o grămadă uriașă de blocuri calcaroase extrase din carieră.

Drumul continuă costiș spre SE, tăind spinarea largă cu fânațe și holde înguste a Dealului Stânghii după care coboară pe lângă o livadă de pruni, traversează o zonă cu stejari monumentali și mesteceni tineri, coboară în valea Buteasa, obârșie. Vizavi e un saivan pentru oi. Traversăm valea Buteasa spre saivan după care urmăm spre stânga, ascendent ușor, drumul de căruță ce suie spre vârful Plopiș. În dreapta rămân câteva gospodării pastorale izolate, la stânga, între stejarii seculari monumentali, un saivan pitoresc tradițional din bârne de stejar și acoperit cu paie.

Ajungem pe vârful Plopiș. Panorama se deschide la E spre satul Prislop iar la SE către hotarul cu culmi împădurite a localității Boiu Mare. De pe vârful Plopiș continuăm pe poteca din stânga, traversăm o zonă de codru și lăstăriș și ieșim într-o poiană alungită, fostă livadă scăpătată de pruni. Poiana are un versant foarte înclinat spre N, către malul geografic stâng al râului Lăpuș. Dincolo de acestea, spre N, apar răzlețele gospodării din cătunul Sahelbe.

Remarcăm că versantul cu fânață e tăiat de la SE spre V-NV de un străvechi drum descendent de căruță care duce spre colâul pădurii de fag, la un izvor din baza unui impresionant turn stâncos șistos cristalin. Coborâm la izvor apoi ocolim prin bază stâncăria, continuând pe la poalele acesteia. În dreapta, la circa 100 m curge râul Lăpuș.

Peștera Curtea Căpitanului e în baza peretelui stâncos tectonizat, șistos-cristalin, acaparat de feriguțe, mușchi și licheni, având portalul scund, dreptunghiular, orientat spre V. Vizavi de acesta, dincolo de o limbă de grohote mari, remarcăm un mic portal ca o fereastră, de fapt o veche continuare a galeriei peșterii prăbușită însă consecutiv unor alunecări de versant. În peștera Curtea Căpitanului se intră de-a bușilea, galeria e uscată, ascendentă, terminându-se cu un horn vertical prin care la topirea zăpezii sau când survin averse strașnice apa și frunzișul se scurg în galerie.

Returul în Buteasa se face pe același traseu până la saivan după care continuăm lejer spre V, în amontele văii Buteasa. Menționez că primăvara devreme lunca umedă a văii Buteasa abundă de lușcuțe, brândușe iar pe liziera gorunetului și a făgeturilor cu mestecănișuri pot fi admirate splendide exemplare de toporași, viorele, albăstrele, mierea ursului etc., dar și vestigiile unor mori seculare.

Legenda locului spune că toponimia peșterii Curtea Căpitanului se trage de la un brav căpitan de oști din perioada austro-ungară și a haiducului Pintea Viteazu care s-ar fi ascuns aici de frica represaliilor armatei imperiale, fiind ajutat de sătenii din Buteasa cu alimente, haine și toate cele de trebuință. Peștera nu are formațiuni parietale, fiind dezvoltată în șisturi cristaline.