Pages Menu
RssFacebook
Categories Menu

Publicat de la Feb 18, 2018 în Articole noi, Stiri | 1 comentariu

Un maramureșean prezintă Apocalipsa abătută asupra Țării Maramureșului

Un maramureșean prezintă Apocalipsa abătută asupra Țării Maramureșului

“Trăim vremurile Apocalipsei: Ţara Maramureşului se află într-un grav și ireversibil proces de descompunere şi însăși temelia Țării Lemnului se dezintegrează.” Acesta este începutul unui mesaj realist al unui maramureșean preocupat de distrugerea ireversibilă a celei mai de preț tradiții a noastre: arta lemnului.

Teofil Ivanciuc iubește Maramureșul și i-a dedicat zeci de pagini de reportaje și cercetări. În nenumrate rânduri a tras semnale de alarmă în legătură cu pierderea valorilor noastre. Acum a revenit cu o nouă scrisoare în care a atenționat că lucrurile merg într-o direcție greșită.

“Casele, acareturile şi porţile vechi de lemn sunt demolate, meșteșugurile dispar, agricultura și zootehnia tradițională sunt abandonate, arhaicele biserici sunt părăsite, iar graiul strămoşesc este dat uitării… Paradoxal, cu cât acest tezaur, unic în lume, este mai cunoscut şi apreciat de către români şi străini deopotrivă, cu atât distrugerile sunt mai mari.” – fragment din scrisoarea semnată de Teofil Ivanciuc.

Maramureșeanul a propus și câteva soluții de bun simț, dar care, din păcate, depind de intervenția autorităților a căror reacție, se știe, este fie inexistentă, fie prea lentă. De exemplu, a arătat că Direcția pentru Cultură Maramureș ar trebui să pună de urgență sub protecție minim 100 de gospodării și complexe meşteşugăreşti mai vechi de 50 de ani şi a tuturor porţilor „bătrâne”. De asemenea, a făcut apel la maramureșeni să nu distrugă casele vechi, dar mai ales să nu se rușineze cu ele.

Stoparea distrugerii arhitecturii populare depinde însă și de aplicarea fără excepții a cadrului legislativ care prevede protejarea patrimoniului, dar și de oferirea unui sprijin celor care vor să păstreze și restaureze casele vechi din lemn. De exemplu, proprietarii ar putea primi subvenții pentru lemnul de construcție și scutiri de impozite. Companiile de asigurări ar trebui să-și adapteze criteriile astfel încât și casele vechi din lemn să poată beneficia de asigurarea obligatorie contra incendiilor, chiar fără a fi ignifugate, după modelul practicat în alte țări.

Teofil Ivanciuc mai scrie că bugetul judeţului, prin Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş, ar putea găsi resursele pentru o indemnizaţie de măcar 500 RON/lunar pentru 100 de creatori populari și care să fie încurajați să îți ia și ucenici.

Grav este și ce se întâmplă cu agricultura tradițională. “Fânul, carnea, laptele, brânza, cartofii sau porumbul au ajuns să nu mai merite a fi produse, având preţuri de nimic. Apele minerale locale ori sucurile de brad şi soc sunt înlocuite cu răcoritoare chimice şi bere la PET, şunca şi ouăle de casă sunt schimbate cu cremvurști și chipsuri cu aditivi, iar concentratele furajere și pesticidele otrăvesc mediul natural”, a scris Ivanciuc, care a arătat că maramureșenii au ajuns în acest timp măcinați de boli.

Un apel a făcut maramureșeanul și la preoți, cărora le-a spus că bisericuțele mici făcute de strămoșii noștru sunt mai prețioase decât cele făcute astăzi, dar și la enoriași pe care i-a îndemnat să nu transforme cimitirele în betoane.

Cât privește abordarea avută de autoritățile județene, Teofil Ivanciuc a menționat faptul că a venit momentul ca măcar o parte a sumelor alocate din banii publici, an de an, festivalurilor care de care mai „tradiţionale” să fie investite în ceva mai durabil: conservarea arhitecturii, a meşteşugurilor, a agriculturii şi a zootehniei autentice.

“Dacă decidenţii români şi europeni nu vor interveni acum pentru salvarea patrimoniului maramureșean, atât de unic şi de fragil, rămăşiţele sale vor dispărea cu totul în viitorul apropiat… Iar distrugerea ultimului rest autentic de Europă rurală preindustrială, a acestui sit cu valoare de peisaj cultural UNESCO nerecunoscut oficial, va fi, timpul va dovedi-o, o pierdere pentru lumea întreagă…”

Scrisoarea integrală – link

1 comentariu

  1. Semnalul de alarma tras de catre Teofil Ivanciuc e unul responsabil, mult mai mult decit un gest cetatenesc de bun simt elementar, o proba irefutabila de civism angajat. Din nefericire inafara unui grup de arhitecti si 102 primari arhitectura rurala, mestesugurile traditionale, datinile si obiceiurile maramuresene, adica taman ceea ce constituie particularitatea acestui colt de tara s-au alterat teribil dupa 1989 , probabil ireversibil. Citeva gospodarii ,,remasterate,, inspirat intr-un muzeu rural privat din Desesti, un grup de pitoresti case construite in spirit traditional in Rosia (com. Remetea Chioarului) nu pot contracara urgia abatuta asupra acestui judet. In Preluci-Codru Butesei-Aspra-Dl.Corbului abia mai gasesti o sura/grajd/gabanase/cotete traditionale desi in 1990 erau numeroase, minunate , excelente pretexte turistice. Au rezistat pina acum vreo 4-5 ani agresiunii * elanului constructiv arogant-fara noima-fara urma de specificitate & traditionalism gospodariile din Rogoz, Libotin, Costeni, Cupseni si in mai mica masura, din Ungureni, Lapus. Mai poti vedea ceva specific , armonios, modest, de cert bun gust, prin Piana Botizei sau/si prin Tara Codrului, adica acolo unde ,,capsunarismul in Occident,, a avut un impact tardiv si minor , o vreme. Cine e de vina ? Consiliul Judetean, primarii, arhitectii care au proiectat atrocitati de import abdicind de la profesionalism/responsabilitatea breseli si menirea lor de educare a plebei intru cumpatare-bun gust-integrarea in spatiul rustic natural. In toamna fusei prin Mtii Rarau-Lucina si Bucovina, la retur trecind prin Ciocanesti-pe Valea Bistritei Aurii0satr celebru pentru ornarea caselor cu oglinzi si pt. Muzeul Oualor Incondeiate. De ani de zile primarul din Ciocanesti nu permite construyirea unei case/vile noi fara a respectat specificul locului-ornarea fatadelor cu motive geometrice bucovinene & oglinzi .Rezultat ? Mii de turisti viziteaza acest sat cu totul aparte. Ce turisti tembeli sunt curiosi sa vada vilele rojasin/mnierii/lila/galben cacanii maramuresene, cu 2-3 etaje, ferestre de PVC cu termopan, balustrade inox argintii/aurii sau si garduri ,,traditional impletite din nuiele inox,, ? Cum vad arhitectii profesionisti ,,tigania arhitectonica,, din Borsa postlovilutionara ? Muzeul Etnografic Baia Mare & Muzeul Etnografic de pe Dl.Dobaies-Sighetu Marmatiei pot servi ca surse generoase de inspiratie si nu tot ceea ce e rustic/traditional e ,,umilitor/pauperizant,, . In Slatioara de ex. pe un deal, am admirat in ultimii ani un fel de ranch inconjurat de un lung-minunat gard impletit din nuiele de alun, indaratul lui o casa/pensiune superba, din lemn, amintind de impozantele case ale nemesilor maramureseni de odinioara. Ca sa construiesti o casa nu e suficient sa ai bani albi/suri/negri ci si educatie, simt estetic, gustul pentru armonie , dorinta decenta de-a nu epata mitocaneste prin halucinanta grandoare tembela ! Arhitectii au rolul de-a educa beneficiarii.
    LPG

Leave a Reply to Goja Petru Lucian Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Pin It on Pinterest

Share This