Toamna târziu prin Țara Lăpușului
Ruta 53 din 9 noiembrie 2014 cu D. Pascu și eu
Dornic de o zbugheală turistică sun goarna, chemând ipotetic interesații de o nouă aventură. Percutează doar D. Pascu care vrea însă ceva lejer, interesant, cât mai pitoresc și fotogenic dar nu prea solicitant. Îl iau la ora 8,30 dimineața și plecăm spre Țara Lăpușului. Sunt 7 grade C, cer parțial acoperit, neguri iar prognoza anunță cer noros, mohorât în zona vizată după ora 11. De-abia trecem Dealul Groșilor și-ncepem vânătoarea foto, fascinați fiind de policromia autumnală, fumurile leneșe. Continuăm prin Cărbunari și suim dealul, pentru a coborî imediat spre Berința. Tragem a doua serie de panorame spre vatra satului, Igniș, Dealul Crucii, Mogoșa, platoul Vulcanic Gutâi. Oprim și între Copalnic Mănăștur-Rușor-Cernești deoarece Culmea Preluca-Dealul Florilor ni se par irezistibile la orele dimineții. Arar se întâmplă precum acum ca vatra localităților Cufoaia și Borcut să nu fie invadate de fotogenicele plapume alb-dense de neguri. În schimb magia lor se răsfrânge asupra orașului Tg. Lăpuș și mai departe, spre Răzoare-Rohia-Dămăcușeni-Suciu de Jos, vârful Minghet-Hudin-Țibleș.
Propun ad hoc o deviere prin Borcut spre cheile săpate multimilenar între Dealul Pietriș și Dealul Cornilor, dinspre Inău către Borcut, de modesta vale a Teiului, în aval numită valea Borcutului, afluind în valea Dobric în Târgu Lăpuș. Admirăm scene pastorale, holde de porumb cu sute de bostani verzi ori aurii, făgeturile cu insule de molizi, zade, mesteceni și cireși sălbatici apoi ajungem deasupra cascadei, nu mai înaltă de 5-7 m, înclinată, cu fuior de apă despletit în Y. Pentru a o vizita din albie coborâm prudenți malul accidentat stâng apoi ne deplasăm prin talvegul foarte accidentat către baza cascadei. Spectacolul e de excepție mai ales după topirea zăpezii și perioade ploioase. Aproape, în amonte da cascadă, cheile se lărgesc și apare cariera de calcare marmoreene cu straturi răsturnate, pe alocuri aproape verticale, în dreapta și un fel de pavilion-scenă pentru serbări câmpenesc-folclorice vizavi. Întoarcem spre Borcut –Târgu Lăpuș apoi o luăm la stânga spre str. Morii, pe la fosta Moară de foc și defunctul Complex de vaci de lapte spre Dumbrava. Intrarea în sat e înspre înainte dar vrem să ajungem inițial în Dobricu Lăpușului și o luăm la dreapta. Curând, înainte de podul peste valea Dobricu, apare o bifurcația.
La stânga, fără indicator rutier, suie drumul spre Stoiceni. Splendidă vale Dobricu dar mai ales lunca cu numeroase garduri electrice și vite scoase la pășunat. Sunt deja 16 grade C iar la prânz vor fi 21 grade C la umbră (25 la soare). Biserica nouă și Intrarea în biserică se văd în față și la dreapta iar Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril pe un delușor din stânga. Decidem să vizităm mai întâi satul admirându-i gospodăriile, multe tradiționale și apoi panorama N spre Șatra Pintii apoi coborâm la biserica ortodoxă de lemn și-n final la cea greco-catolică, curios priviți de enoriașii revărsați cu colaci de la biserica mare, nouă. În cimitirele mici mai pâlpâie candelele aprinse pe mormintele înflorate în seara de 8 noiembrie de Sfinții Arhangheli Mihail șiu Gavril. Vite, vițeluși, iepe, mânji, turme de oi animă pajiștile otăvite în timp ce codrii de fag cu galben aurii mesteceni și plopi plus cireși sălbatici sângerii sunt treptat scăldate-n soarele fierbinte, văratic. Ne resemnăm neputând vizita bisericile monumente istorice în interior, descoperind o particularitate, cuierele aflate pe peretele S , acolo unde atârnă și toacele din lemn melodios de paltin. La biserica Sfinții Arhangheli impresionează dantelăria cadrului de stejar al ușii masive dar și o frescă și o cruce pictată din dreapta acesteia.
Plecăm spre Stoiceni. La intrarea în sat ne întâmpină o frumoasă pădure de plopi, goruni, molizi și pini. Fosta stație de îmbuteliere a apei minerale e la stânga drumului, la dreapta, pe Poidrei, bisericuța ridicată după 1989 în timp ce cea veche, monument istoric, apare la stânga sus, precedată de drumeagul pietruit ce suie prin Cotolbana la niște gospodării izolate. Sub ea e cea zidită, nouă, cu turle argintii. Le vizităm după ce admirâm mai întâi gospodăriile cocoțate pe dealuri sau pe malurile micii văi. Deja e foarte cald, nu doar pentru o zi de 9 noiembrie și, din fericire pentru noi, norii sunt rari și pur decorativi.
Din Stoiceni o luăm spre Toamna târziu prin Țara Lăpușului, admirând case tradiționale, timpane cu ornamentații traforate cu simboluri solare, întrebându-ne dacă proprietarii acestora le cunosc sau nu, sensul, trecem prin fața bisericii noi și ieșim pe drumul spre Mănăstirii Șatra până la ultima casă cumpărată-amenajată ca atelier-de un sculptor. În timp ce arunc o privire în cuetea dezordonat-neîngrijită, cu lespezi de gresii, unele de sute de kile, prese, mașini-unele de așchiere dezafectate, descoper o amforă de inspirație elenă antică alături de mâncata de vremi roată a unei defuncte râșnițe. Casa e pustie, altminteri am fi fost bucuroși să vedem ce plăsmuiri artistice vechi/noi ascunde. Vizităm biserica de lemn, cu șarpanta și clopotnița oribil acoperite cu tablă vopsită roșu-vișiniu, admirându-i ferestrele arcuite, stâlpii prispei și anul ridicării-1860-dăltuit deasupra ușii.
Gata. Cam asta fu. Plecăm spre Târgu Lăpuș contrariați fiind de faptul că-n vastele spații admirate 6 ore nu am văzut măcar un iepure, vulpe, fazan, potârniche, căprioară deși zonele ar fi niște habitate ideale (fără vânători în exces și braconieri cu duiumul, în plus respectându-se legile privind fauna cinegetică). Surpriză însă. Coborând pentru ultime cadre pe dealurile văii Morii auzim inconfundabilul lătrat sinistru al unui nevăzut căprior, mai întâi foarte aproape, dintr-o limbă de păpuriș. Realizăm că ciobăneștii de la turmele apropiate sunt de vină, l-au simțit și haituit, nelăsându-ne vreo șansă de-al surprinde în specifica-i fălnicie.
Nu mai opresc până-n Baia Mare decât pe Dealul Cărbunarilor, în dreptul unor tineri cireși sălbatici înfrățiți și cu frunzișul incandescent.
A câta oară am vizitat oare acum Țara Lăpușului cu sentimentul proaspăt al unei prime, inimaginabile, vizite și de câte ori îmi va mai fi dat să o admir candid-inocent-avid ca prima oară?
