Munţii Igniş (Tăuţii Măgherăuş): Pe valea Nistru la Piatra Şoimului de Nistru
Traseu: valea Nistru – Piatra Şoimului
Obiectiv: valea Nistru, Piatra Şoimului de Nistru(536 m altitudine), izvorul de pe valea Nistru; de avut în vedere vara Lacul Nistru, foarte apropiat, aflat la V de Piatra Şoimului
Localizare: Maramureş, Nistru, Munţii Igniş V
Itinerar: Baia Mare – Tăuţii Măgherăuş – valea Nistru – aval de izvor – 15 km
Marcaj turistic: -
Tip traseu: circuit turistic geologico-peisagistic
Grad dificultate: uşor
Diferenţa de nivel: circa 250-300 m
Echipament necesar: adecvat anotimpului, neapărat bocanci aderenţi şi beţe de trekking – teren abrupt şi bolovănos – accidentat în final
Lungimea şi durată: circa 2,5-3 km, 2 şi 30 de minute -3 ore
Recomandări: harta zona turistică Baia Mare – Tăuţi Măgherăuş din seria Gutinul turistic 2005; traseu realizabil în orice anotimp; primăvara pe terasele grohotos umede nordice ale Pietrei Şoimului înfloresc ghiocei, luşcute, brânduşe, călugări iar vara exuberante exemplare (înalte de mai bine de 1 m) de cârmâz – Phytolacca sp. cu flori violacee şi ciorchini de fructe negre – antracit.
Avertismente: atenţie la belvederile Pietrei Şoimului – risc prăbuşire în prăpastiile/ hornurile N adânci de 25-40 m
Căi de acces: din valea Nistru – 50 m amonte dreapta de Podul Pietrăriei; Piatra Şoimului poate fi abordată şi din Băiţa, prin Poiana Băiţenilor- marcaj turistic punct albastru
Mijloace de locomoție: autobuzul urban nr. 13 Baia Mare – Nistru, autoturism personal
Sugestii de cazare: cort; camping Lacul Nistru
Ruta 5 din 29 ianuarie 2014 cu D. Pascu, Brena şi eu
26-27 ianuarie 2014 – viscol năprasnic, cod portocaliu şi roşu chiar în SE-S României, ger cu -15 C în Bucovina, ninsoare leşinată în Maramureş, ninsori abundente în Timiş şi Arad, ploaie în Constanţa. Cer acoperit, temp. -3, 0 C în Baia Mare.
Meteoblue anunţă ivirea soarelui în Baia Mare şi Nistru după ora 11, până spre ora 14 dar şi lipsa precipitaţiilor.
D. Pascu nu a fost niciodată pe Piatra Şoimului din Nistru. Brena şi eu am fost de câteva ori, iarna, primăvara pe vremea ghioceilor şi a brânduşelor, şi toamna la ciupercăreală in passing. Plecăm la ora 10 abia. Soarele chior se screme să răzbată deasupra codrilor regeneraţi pe valea Nistru după masivele exploatări forestiere. Depăşim Cabana Silvică, horincia de pe malul stâng al văii Nistru, o casă solitară, din chirpici (aceasta rămâne la stânga drumului) şi după Podul Pietrăriei parchez pe malul văii lângă fagul uriaş marcat silvic Bs IV/ 101, cu o masă şi două banci trainice din buşteni de fag alături, pentru estivalii picnicari. Puţin mai aval şi-n dreapta e finalul mocirlos al unui drum de TAF care acompaniază de la E la V firul unui firav pârâu. O grămadă de buşteni seculari (de goruni şi fagi) aşteaptă autospecialele pentru a fi încărcaţi şi căraţi spre gatere. Spre obârşia pârâului schiaună sinistru drujbele neobosite. Intru pe drumul de TAF şi… mă bag în glod şi mocirlă până-n glezne. Noroc cu bocancii Kyland Revolution, înalţi şi dubli (dar şi al naibii de rigizi şi grei)! Colegul îmi remarcă isprava şi, înţelept, ocoleşte grămada de buşteni.
Curând se desprinde în unghi drept, spre stânga, o variantă de TAF ce suie-n culme prin codrul foarte tânăr de fag şi molizi plantaţi. O urmăm. Urcuşul se accentuează după ce prindem culmea orientată E-V. De-aici apar gorunii doborâţi, dezrădăcinaţi, uscaţi pe picioare şi câţiva robuşti, maiestuoşi, seculari. Apar şi fagi frumoşi, cu trunchiuri sur-argintii lustruite parcă. Mai apoi din dreapta (SV) suie o potecă largă pe lângă o tânără plantaţie de molid intercalată cu huci obraznic de fag. Pe culme se ivesc primii bolovani negricioşi-ruginii, piroclastici, iar la stânga (N) începe a se contura prăpastia din ce în ce mai spectaculos-afundă formată de Piatra Şoimului de Nistru (pereții stâncoşi). La V apare vârful Şindilitu. La poalele sale S e Lacul Nistru (vizitat de mine toamna trecută cu Radu, Darius şi Brena). La N se conturează localitatea multiseculară minieră Nistru. Curând, spre N, apare şi stâncăria Pietrei Handalului. La SV-V-NV de Nistru se-nlănțuie poieni cu huciuri şi mestecănişuri dar şi splendide insule cu molizi maturi ninşi, picturali. Frumoase ramurile de fag cu frunziş ruginiu, drapate cu nea proaspătă şi pufoasă. Minunată grafica ramurilor de fag despuiate, ninse nocturn, acoperite parcă cu delicate blănițe de hermelină. Interesante cioatele, răgăliile, scorburile, îmbinările arborilor, bizare uneori. Urme mari de mistreți, poate ale vreunui solitar vier țâfnos. Panta se accentuează în zona custurii propriu-zise a Pietrei Şoimului la care ajungem după circa 1 oră de la debut. De acum încolo vom poposi pe succesivele balcoane-belvederi nordice de pe Piatra Şoimului de Nistru iar panorama se va extinde spre Muntele Mic, Piatra Tisei, Măgura Mare, Pietroasa, Țiganu şi, mult mai aproape, cu un culoar electric de înaltă tensiune, vârful Galbena -541 m altitudine.
Cele mai frumoase belvederi, cu gorun ori stâncării şi hornuri apar pe Piatra Şoimului de Nistru, în capătul superior (E-NE ). Scrutăm plonjant orizontul şi le accesăm pe rând, lejer, într-o jumătate de oră. Pe un fag apare cifra 35 vopsită în verde-fistic, posibil marcaj al geofizicienilor. Mai jos, spre SV, urcând către culme văzusem alte două similare simboluri. Abandonăm buza prăpăstioasă luând-o uşor la dreapta şi-n sus prin pădurea cu fagi impresionanți, mulți cu diametre de peste 80-100 cm şi înalți de 25-35 m, poate şi peste. La stânga apar ultimele stâncării piroclastice iar la E-NE-N de ele un fel de tranşee de sorginte tectonică aducând unui minier abataj de suprafață. Tranşee similare, scurte însă, apar şi în dreapta culmii dar mai ales pe versantul NV . Sunt efecte ale tectonizărilor succedate de alunecări de versant, consecutiv acestora rămânând înguste terase accidentat-bolovănoase.
Pe un fag gros apare Bs IV/98. De aici cotim stânga după care începem coborârea prudentă pe versantul foarte abrupt, grohotos, mai apoi plin cu doborâturi şicanante de vânt. Intenționăm să ne apropiem de Piatra Şoimului de Nistru, zona N-S, pentru a-i admira ascendent pereții şi hornurile însă versantul teribil de accidentat, acoperit cu cel mult 12-15 cm de nea, ne descurajează. Ar fi un calvar inutil, curat sado-masochism turistic. Motiv pentru care deviem spre NV-V şi intrăm în făgetul matur dar rărit, cu drumuri sinuoase de TAF, toate ieşind în final pe valea Nistru, la şoseaua asfaltată Nistru-Tăuții Măgherăuş şi la circa 500-650 m amonte de Izvorul Nistru frumos, îngrijit, amenajat în 2013 de către Primăria Oraşului Tăuții Măgherăuş. O văiugă la dreapta. Un pârâiaş cu mici dar fotogenice, oglindiri acvatice apare la stânga. Caut săbiuțele şi bobocii alb-gălbui de luşcuțe. Fără şansă. E cam devreme totuşi. Trecem peste pârâiaşul din stânga după care şerpuim pe drumul de TAF descedent, spre şosea, lejer. De acum admirăm în dreapta valea Nistru, apropiindu-ne de celebrul şi extrem de intens curtatul izvor cu apă potabilă (plată). Autoturismele şi amatorii de apă gratuită se succed în draci, fiecare cu PET-uri pentru zeci de litri, de parcă se apropie sfârşitul lumii.
Splendide efervescentele repezişuri cristaline ale văi. În 3 ceasuri de încântare, chiar şi în lipsa mult doritului de noi soare, încheiem circuitul pe Piatra Şoimului de Nistru intorcându-ne spre Baia Mare. E cod portocaliu de viscol în S-SE. Linişte aici. Apoi dupa-amiaza începe o leşinată ninsoare umedă. Firesc în condiții de temperatura de 0 C, 1-2 C . Cică de vineri vine şi pe la noi gerul, sau… poate că nu. Oricum, mai e cel puțin o lună de iarnă calendaristică până la aşteptatul Mărțişor 2014.