BISERICI DE LEMN DIN MARAMUREȘ – La Biserica de lemn Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavril din satul Mănăstirea, comuna Giuleşti

Traseu: Baia Mare – Pasul Gutâi – Sat Șugatag – Mănăstirea

Obiectiv: Gutâiul, valea Râușor, păstrăvăriile din Mara, valea Marei, satele Mara, Desești, Hărnicești, Sat Șugatag, cu garduri tradiționale, porți monumentale și gospodării, biserica de lemn Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavril, monument istoric, din satul Mănăstirea, comuna Giulești

Localizare: Maramureș, sat Mănăstirea, comuna Giulești

Itinerar: Baia Mare – Pasul Gutâi – Sat Șugatag – Mănăstirea – 55 km

Marcaj turistic: -

Tip traseu: agroturistic-cultural-istoric

Grad dificultate: -

Echipament necesar: adecvat anotimpului dar și vizitării unui locaș de cult

Lungime și durată: circa 55 km, 5-6 ore, incluzând deplasarea dinspre/înspre Baia Mare

Diferenta de nivel: -

Recomandări: harta zona turistică Budești – Desești – Ocna Șugatag din seria Gutinul turistic, an 2005; merită vizitată biserica zidită, monument istoric, din Giulești, bisericile de lemn apropiate din Hoteni, Desești – UNESCO, Sat Șugatag, Hărnicești; foarte aproape, accesibilă pietonal din Mănăstirea pe un tradițional drum de car secular, e Ocna Șugatag, lacurile saline și Stațiunea Balneară Ocna Șugatag

Avertismente: -

Căi de acces: de la intrarea în Giulești, la dreapta, spre Mănăstirea

Mijloace de locomoție: curse Baia Mare – Sighetu Marmației, autoturism personal, mountainbike

Sugestii de cazare: pensiuni, localnici, cort

Descriere traseu:
Pornim spre serpentinele Gutâiului și Pasul Gutâi. La dreapta apar pârtiile Mogoşa şi Şuior, în faţă, monumentală, Piatra Ecoului și, deasupra ei, Biserica Vlaicului, loc de belvedere. Dincolo de Pasul Gutâi, pe deasupra imensei defrişări, perspectiva se deschide către Secătura şi Creasta Cocoşului, Munţilor Gutâi iar la stânga acestora, spre îndepărtaţii Munţi ai Maramureşului continuând cu Zakarpatya ucraineană. Continuăm coborând spre Râușor, intrăm în Mara apoi traversăm Deseşti, Hărniceşti, Sat Șugatag.

La un moment dat, dincolo de culmea ce separă valea Marei de cea a văii Cosăului, apare caldeira vulcanică Corha și Gruiu Lupului, deasupra lor Chicera (accesibile turistic-pietonal din Budeşti), mai departe vârful Neteda din Munţii Lăpuşului.

În comuna Giulești, satul Mănăstirea, există o retrasă şi modestă bijuterie multiseculară din lemn – Biserica de lemn Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavril (aflată în marginea sudică a localității Desești, pe malul geografic drept al râului Mara).

Urmând indicatorul rutier – Mănăstirea 1 km – deviem din DN 18 la dreapta, coborâm spre lunca râului Mara, mai mereu acaparată de clăi de fân, şiruri de arini şi sălcii, dincolo de-acestea desfăşurându-se platoul alpin al Gutâiului – de la Creasta Cocoşului spre vârful Gutâi şi Trei Apostoli. Traversăm podul peste albia bolovănos-andezitică a râului Mara. De departe turla drăniţită a bisericii atrage atenţia.

După pod continuăm pe direcţia vechiului magazin sătesc, puţin înainte de-acesta deviem la stânga și suim uşor pe uliţă iar după vreo 30 m cotim la dreapta pe vechiul drum ce suie spre biserică şi micul ţintirim cu morminte.

O poartă maramureşană neinspirată stilistic tradițional a fost instalată la intrarea în Biserica de lemn Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavril, în 2002, la foarte puţină vreme după finalizarea restaurării monumentului istoric.

Vizităm exteriorul monumentului istoric bisericesc, si-i descoperim pe rând nebănuitele frumuseţi, de la groase lăturoaie de lemn patinate de secole, îmbinate în coadă de rândunică și consolidate cu scoabe de fier, la noduri uriaşe atacate de cari, apoi ferecate ferestre cu drugi de fier simpli, sau măiestru înodaţi, unele cu nişte interesante cloisone-uri din sticlă turnată realizate nu în foiţă de plumb, precum occidentalele vitralii, ci-n meşteşugite şipci rotunde de lemn.

La intrare admirăm treptele masive din lespezi de gresii tocite de paşi iar mai sus şi la stânga, vagile, dar încă parţial descifrabilele, chipuri de sfinţi greco-catolici de pe o seculară frescă distrusă de igrasie și vremi iar în cele din urmă, deasupra uşii o simbolică heraldică nobilă, o suliţă cu flamură oştăsească şi-un trident ale căror capete se-ntâlnesc în mica cruce sculptată. Biserica poate fi vizitată apelând la bunăvoința crâsnicului Vasile Burnar din Mănăstirea nr. 6, adică nu departe de sfântul locaș.

Înaintea restaurării dulgheriei şi tâmplăriei (frescele pe lemn nu au fost deocamdată restaurate, fiind destul de afectate de secolele trecute prin afumare, praf şi igrasie), probabil prin anul 1999-2000, nişte străini de satul Mănăstirea fotografiaseră şi filmaseră peste zi sfintele odoare, frescele, praporii, icoanele sculptate şi cele pictate pe sticlă, uşile împărăteşti minunat lucrate-n aramă iar în noaptea următoare 22 de icoane, sfinte odoare şi uşile din aramă înflorată ale altarului fuseră furate de necunoscuţi.

Poliţia a descoperit o parte din autori (rromi) şi din cele furate dar mai bine de jumătate dintre acestea fuseseră deja ilegal trecute peste graniţele ţării, până azi nicio lucrare nefiind redată sfântului lăcaş jefuit, după badea Vasile Burnar, o parte din icoanele sculptate furate din biserica din Mănăstirea aflându-se probabil peste deal, adică-n Baia Mare, la vreun muzeu. Într-un un înscris oficial de pe la 1909 aflat în biserică, aproape de pristol, se face referire la donaţia unei sfinte cărţi bisericeşti greco-catolică.

În Biserica de lemn Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavril din satul Mănăstirea, şi azi (spre deosebire de marea majoritate a bisericilor maramureşene, monument istoric, din lemn) doi preoţi oficiază slujbe duminica şi la sărbători, în două etape, una pentru enoriaşii greco catolici şi-apoi alta, pentru cei ortodocşi, se pot admira splendide fresce sau fragmente ale acestora, un nemaivăzut candelabru cu ciucuri de lemn viu coloraţi, cărţi sfinte, o veche şi migălos ornamentată cădelniţă pentru tămâie, prapori mai vechi şi mai noi, icoane sculptate şi inadecvat (naiv) restaurate, icoane pe sticlă incadrate de şterguri înflorate, păşind peste pardoseaua acoperită cu covoare de iută ce-ascund uriaşe plăci de gresie.

Comuna Giuleşti este o fostă reşedinţă a cneazului Gyula, fiul lui Dragos, cel care a constituit o locoteneţă regală semnalată pe la 1317 înaintea venirii lui Bogdan I în Moldova; în 1364 localitatea avea drept preot – primul atestat în Maramureş – pe Mirizle, fiul lui Gyula. Prima variantă a bisericii de piatră ar fi apărut în 1509, în 1888 fiind sfinţită biserica de piatră în forma actuală din centrul Giuleştiului.

Biserica de lemn Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavril din satul Mănăstirea, comuna Giuleşti, se află pe locul fostului lăcaş monahal care fiinţase acolo pe la 1560, fiind desfiinţat însă prin 1860, în timpul împăratului Josif al II-lea. Biserica de lemn Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavril din satul Mănăstirea posedă un clopot datat 1679, ascuns în turla de lemn, acţionat fiind cu două frânghii ce dau în pronaos şi un monument funerar din piatră datat 1712.

Frescele pe lemn sunt atribuite lui Gheorghe, zugrav din Deseşti şi datate 1783. Un singur perete, cel de la intrare, a fost pictat şi la exterior, asta amintind de tradiţiile monahale moldave. Icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni, care existase aici, a fost mutată la Mănăstirea Bixad – Ţara Oaşului.

Ieșind din Mara pe DN 18, spre Pasul Gutâi, puteți opri la una din cele două frumoase păstrăvării pentru a savura o mămăligă tradiţională cu brânză de oi şi smântână ori la un păstrăv cu mujdei şi mămăliguţă.