Munţii Igniş: Din Berbeşti pe Culmea Pietrei şi Piatra Negrului
Traseu: Berbeşti – Culmea Pietrei – Piatra Negrului
Obiectiv: zona rurală Berbeşti din Maramureşul Istoric, arhitectura tradiţională, Culmea Pietrei, Piatra Negrului (Piatra Neagră – 1170 m)
Localizare: Maramureş – Berbeşi- Munţii Igniş
Itinerar: Baia Mare – Pasul Gutâi – Deseşti – Giuleşti – Berbeşti; 60 km
Marcaj turistic: -
Tip traseu: circuit agro-turistic
Grad dificultate: mediu spre dificil datorită lungimii şi dificultăţii de reperare-orientare
Echipament necesar: adecvat anotimpului; bocanci
Lungime şi durată: 27-30 km, 10 km
Diferenţa de nivel: 650-700 m
Recomandări: harta Zona turistică Budeşti – Deseşti – Ocna Şugatag din seria Gutinul turistic, an 2005, Harta turistică 1:50000 Baia Mare – Baia Sprie- zona Apşa
Avertismente: zonă cu activităţi pastorale – atenţie la câinii ciobăneşti; zonă cu vipere
Căi de acces: dinspre Berbeşti spre NV
Mijloace de locomoţie: curse Baia Mare – Sighetu Marmaţiei, autoturism personal
Sugestii de cazare: cort, pensiuni, localnici
Descriere traseu:
Plecăm din Baia Mare spre Gutâi – DN 18 Deseşti – Sat Şugatag – Giuleşti – Berbeşti. Schimbăm direcţia la stânga şi parcăm după circa 1 km lângă biserica ortodoxă din Valea Lazului. Ne echipăm şi plecăm către V pe drumul pietruit. Admirăm case trainice, din cărămidă dar şi câteva tradiţionale din lemn. Puţine casele micuţe, cu faţadele din lemn pe care atârnă vasele puse la zvântat, şi mai rare cele cu clenceri rămuroşi în tindă, încărcaţi de vase, cu garduri împletite din nuiele de alun.
Traversăm prin vad valea Lazului iar la stânga rămâne o punte, imediat pe-aceaşi parte rămâne horincia. Direcţia de orientare e spre V apoi spre NV, ieşim din vatra satului, sus şi la stânga ne atrage atenţia Dealul Ghilişoru (677 m, chelios-cu pajişte comunală).
Drumul auto continuă cu unul de căruţe, panta se accentuează pe măsura intrării în dumbrăvile cu arini, stejari, mai sus plopii albi tremurători, mestecenii şi tufele de alun. Mergem din ce în ce mai spre NV, către valea Şugăului şi apoi a Bârlanului. Nu apar izvoare, fântâni. Traversăm un modest fir de pârâu cu albia săpată-n grohote andezitice din ultimele erupţii vulcanice pliocene. Ieşim pe o culme de unde se vede secera sură a Pietrei Tisei (1014 m altitudine), pereţi andezitici verticali, mai înalţi la NV, descrescând spre SE.
În dreapta, împădurit, e Dealul Chiş Dâmb (889 m, adică Dealul Mic, toponim derivat din limba maghiară) apoi către N vârful Agriş (779 m), precedat de o vastă pajişte alpină netedă. Piatra Tisei continuă spre SE cu o culme împădurită cu foioase însă deasupra ei, spre V, apar stâncăriile Pietrei Negrului (1170 m), culmea pe care se află aceasta continuând de asemeni către SE, pitind în spate vasta Poiana lui Ştefan şi în continuare poienile Runcu – Tătaru.
Până aici ne-au trebuie două ore de la debut. Panorama se extinde spre vârful Ţiganului, împădurit (1221 m), aflat şi el pe culmea cu stâncării vulcanice ce impresionează în zona Piatra Iepei – Piatra Goală, Pripor sau pe o terasă inferioară N -NE, la Piatra Ciuroiului. Drumurile pastorale tradiţionale completate cu cele de TAF abundă. Trebuie să continuăm din ce în ce mai către SV pentru a nu coborî spre valea Şugăului.
Mergem spre stânga prin aluniş şi dăm de o stână tradiţională cu un mic saivan împletit din nuiele de alun, pentru iernat, alături un comarnic-căşerie, colibă pentru ciobani, coteţ pentru câini. De aici suim mai la stânga pentru a ajunge-n culmea orientată E-V, evităm coborârea-n pâraiele afluinde spre valea Bârlan (E-NE) şi mai ales ulterioara traversare a culmilor succesive pentru a ajunge la Piatra Negrului. Primăvara aici pot fi admiraţi bulbuci de munte -Trollius europaeus. Până la atingerea culmii întâlnim alte locaţii de stâne.
Privind în urmă panoramăm spre valea Marei, Valea Cosăului şi cea a Izei (zona Onceşti – Bârsana) dar şi spre culmile alpine ale Munţilor Maramureşului – zona Pop Ivan, respectiv spre Munţii Lăpuşului de N-NV şi cei ai Gutâiului. O variantă bolovănoasă suie accentuat de-a coasta-n stânga Culmea Pietrei şi duce în imensa paşişte alpină marcată cu cruce mare de lemn, debutul SE al Poienii lui Ştefan – pe care îl atingem după mai bine de 5 ore de la plecare.
Spre SE se vede vârful Pietrei şi apoi despicătura văii Chei iar la V-NV de ele zona pajiştii vălurite limitrofă Iezerului Mare. După 6 ore de la plecare şi 15 km parcurşi, tăiem o pe curbă de nivel pe la E-SE de Piatra Negrului şi ajungem într-un apendice E-NE al Poienii lui Ştefan de unde putem admira Dealul Brazilor – împădurit, la stânga acestuia pajiştea alpină ce coboară către valea Runcu – Tătaru, construcţiile şantierului hidrotehnic de la poalele SE ale vârfului Pleşca, departe şi decalat spre stânga uriaşul platou alpin al vârfului Igniş.
Piatra Negrului îşi dezvăluie măreţia către N-NV sub forma unor coloşi andezitici piroxenici multistratificaţi, sur întunecaţi. Aproape e fundaţia fostului saivan construit prin 1965-1975 de IELIEP, la stânga lui, printre grohote, un fir de apă, cu sursa în eutrofizata turbărie Tăul Negru aflată puţin mai departe, către NV.
După popas începem marşul întoarcerii la Berbeşti. O luăm direct către E de sub Piatra Negrului, lăsăm o altă stînă tradiţională pustie pe dreapta, tăiem Culmea Pietrei prin făget matur, dăm de grohote şi de obârşia unui pârău modest, descidem la o primă turbărie eutrofizată, cu sursa de alimentase spre SE şi cu tufe de loză (Salix cinerea) spre NE.
Ţinem direcţia oblic SE şi întâlnim o turbărie mult mai mare invadată de orhidee, nu mă uita, barba moşului şi ranunculus, steregoaie, un pârău cu albia formată din grohote intens rulate înconjurând-o de la SV spre NE, afluind mai apoi spre valea Bârlan – valea Şugăului.
Traversăm două fire de pâraie, apare un izvor ivit între grohote, trecem prin fânaţe înalte lăsând la marginea drumului ghizdul jos, din piatră şi stejar al unei fântâni. Deplasarea presupune trecerea prin crânguri, dumbrăvi fără belvedere, reperare şi posibilităţi de orientare. Mergem printr-un lung tunel vegetal care acompaniază în coborâre traiectul unei aducţiuni de apă.
După vreo 2 ore vedem în dreapta Dealul Ciung şi Dealul Ghilişoru, sub al doilea gospodăriile răzleţe de pe firul văi Lazului spre care coborâm accentuat şi ieşim în vatra Berbeştiului, traversând gospodăria lui Codrea. Aici apare drumul ce duce-n Berbeşti.
După 10 ore de traseu şi circa 27-30 km ajungem la biserică şi ne încheiem circuitul inedit.