Parcul Natural Munții Maramureșului (Repedea): Pe valea Tomnatec în Poiana Narciselor

Traseu: Repedea – văcăriştea Tomnatec – Poiana Narciselor Tomnatec - vârful Certina - Şaua Tomnatec – vârful Tomnatec – Culmea Săhleanu – stâna Săhleanu – gura văii Tomnatec

Obiectiv: Poienile Săhleanu – Tomnatec din Parcul Natural Munții Maramureșului la înflorirea narciselor sălbatice și a gențienelor

Localizare: Maramureș, Parcul Natural Munții Maramureșului, Repedea

Itinerar: Baia Mare – Sighetu Marmației – Dealul Hera – Petrova – Ruscova – Repedea – circa 125 km

Marcaj turistic: triunghi roşu de la gura văii Tomnatec până-n Poiana Narciselor Tomnatec (dublat de marcajul turistic bandă galbenă de la vârful Certina până în Poiana Narciselor); lipsă marcaj turistic în porţiunea Şaua Tomnatec – vârful Tomnatec – Culmea Săhleanu – stâna Săhleanu – gura văii Tomnatec

Tip traseu: circuit turistic alpin

Grad dificultate: dificil

Echipament necesar: adecvat unei ture alpine, bocanci, hanorac, excelente bețele de trekking

Lungime și durată: 20-22 km şi se poate realiza în 9-11 ore

Diferență de nivel: 1100-1200 m

Recomandări: consultarea prognozei meteo; harta turistică valea Ruscovei – Rahiv (Ucraina); harta turistică valea Repedea; izvor cu borviz carbogazos şi feruginos într-o poieniţă de pe valea Tomnatec; fânare, căsoaie şi grajduri alpine pot fi folosite drept avanpost pe vreme rea în porţiunea Certina – Culmea Prislop – Văcăriştea Tomnatec (majoritatea fiind pustii)

Avertismente: izvoare, pâraie cu apă potabilă până aproape de Şaua Tomnatec; pentru turiştii dotaţi cu cort şi sac de dormit, această variantă poate fi continuată din Şaua Tomnatec către: a) vârful Pop Ivan şi Muntele lui Şerban; b) coborârea în valea Repedea la pichetul Smereceni iar de acolo abordarea în amontele valea Repedea şi pe la fosta văcărişte Dancu a Farcăului, Lacul Vinderel şi a vârfului Mihailecu sau c) coborârea spre localitate Repedea. Porţiunea Culmea Săhleanu – gura văii Tomnatec de la confluenţa cu valea Repedea, nemarcată turistic, crează serioase probleme de orientare datorită numeroaselor poteci (slab frecventate după reducerea drastică a ocupaţiilor şi tradiţiilor pastorale) şi a unor foarte vechi drumuri de TAF acoperite de frunziş, necirculate; zonă de frontieră cu Ucraina şi arie naturală protejată; habitat de mistreți, urși, lupi, vipere

Căi de acces: din Repedea în amontele văii omonime, pe lângă fostul district silvic

Mijloace de locomoție: curse Baia Mare – Ruscova – Repedea – Poienile de Sub Munte; autoturism personal

Sugestii de cazare: cort, localnici, pensiuni

Descriere traseu:
Plecăm din Baia Mare spre Repedea, de acolo în sus pe valea omonimă până la fostul district silvic. De aici în sus pe drumul forestier ce suie spre Smereceni – Dancu dar nu mai mult de circa 300 m deoarece schimbăm direcția spre stânga, urmărind marcajul turistic triunghi roşu, iar mai târziu de sub vârful Certina, pe sub Culmea Prislop până la văcăriştea Tomnatec, marcajul bandă galbenă (neprezent pe harta Munţii Maramureşului publicată în nr. 37 al Revistei Munţii Carpaţi – acesta porneşte din Repedea şi suie până în Poiana Narciselor Tomnatec – de aici spre dreapta marcajul turistic bandă albastră duce spre Pietriceaua – Lacul Vinderel – vârful Farcău şi vârful Mihailecu).

Abandonăm repede drumul auto-forestier, continuând pe unul de TAF care acompaniază (ca şi triunghiul roşu) înspre amonte valea Tomnatecu, în cea mai mare parte deplasându-ne prin albie. După 1 oră și 45 de minute ajungeam în poiana cu borcut. Marcajul triunghi roşu, destul de greu depistabil aici, continuă la stânga borcutului, dincolo de albia modestă, suie accentuat prin poiană, intră în pădure, acompaniază înspre amonte malul geografic stâng al unui pârâu afluent Tomnatecului.

Poteca suie susţinut şi după 2 ore de la plecare ajungem într-o mare poiană cu bulbuci de munte galben-portocalii şi genţiene (Gentiana cochiana), mai târziu înflorește și arnica. În colţul vestic al poienii se văd câteva șopruri (fânare tradiţionale) cu şarpanta şindriluită, capabilă să urce/ coboare pe cei patru stâlpi în funcţie de cantitatea nutreţului depozitat. Un fânar similar e în porţiunea inferioară, NE, a poienei. Ne aflăm pe versantul inferior nordic al Certinei şi vizavi, dincolo de nevăzuta de aici valea Tomnatecu, putem admira Culmea Săhleanu, vârful Săhleanu, vârful Tomnatec iar în perspectivă SV poienile succesive de pe versantul nordic al Culmii Prislop.

Marcajul turistic suie în continuare prin colţul din stânga al poienei, ţintind spre culmea vârfului Certina. Ajungem într-o poiană mai mare în care marcajul triunghi roşu apare la liziera superioară stângă, poteca suind într-acolo prin bolovăniş şi pe lângă ruinele unei stâne. Şi aici sunt șopruri iar în colţul NE al poienii o căsoaie de vărat bună de refugiu. Din această poiană se vede spre NV văcăriştea Tomnatec, Muntele lui Şerban, vârful Tomnatec şi poienile cu narcise Tomnatec și Săhleanu.

O potecă pastorală duce din această poiană spre V spre obârşia văii Tomnatec, la şaua şi cumpăna apelor din care spre V debutează valea Hututeanca (aceasta afluiește într-o altă vale Tomnatec care, curgând spre S, dă în Frumușeaua la Paltinu). Recomandăm această potecă directă spre şa şi în continuare spre văcăriştea Tomnatec – Poiana Narciselor Tomnatec. Dacă ratați marcajul triunghi roşu pe această potecă vestică dispusă lejer pe curbă de nivel, puteți sui pe varianta cu marcaj de la stânga, ieşind între Certina şi Culmea Prislop, unde veti întâlni marcajul turistic bandă galbenă ce vine pe o altă variantă din Repedea şi continuă spre Poiana Narciselor Tomnatec.

Un drum pastoral urmează culmea după care se angajează pe versantul N-NE al acesteia. Fânare şi case de vărat din bârne de lemn atrag atenţia. De aici admirăm Ignişul, Gutâiul, Munţii Lăpuşului, Ţibleşul, Munţii Rodnei, de la Muncelu Râios şi Pietrosul până la Putredu Galaţului, Grebănu şi Pietrosu Bardău, în partea opusă Poloninca, Muntele lui Şerban, Paltinu, Tomnatecu şi cele două Poieni ale Narciselor (la NV aceea a Tomnatecului, mai mică, la NE a Săhleanului, poate de vreo trei ori mai întinsă).

Deplasarea pe culme e uşoară. În pajiște apar narcise iar lângă o casă de vărat cu grajd de lemn de pe culme (marcajul e plasat pe acestea) înfloresc Anemone narcisifolia alături de genţiene, violete, trei fraţi pătaţi, boboci de arnică.

Până aici se fac patru ore de la debutul traseului pe când poteca începe să coboare accentuat spre o altă poiană de care o separă un îngust istm cu făget şi paltin. Privind în urmă vedem ca din avion poienile abia traversate dinspre poiana cu borcut a văii Tomnatecu şi în plus vârful Mihailecu și vârful Farcău separate de o prelungă înşeuare. Ajungem la o împărăţie a bulbucilor în timp ce dinspre stâna situată la liziera inferioară a Poienii Săhleanu putem auzi tânguitul melodios al trâmbiţei (un fel de goarnă ori tulnic lung confecţionat din tablă zincată).

Aici sunt ultimele fânare, căsoaie de vărat şi grajduri aferente versantului NV al Culmii Prislop după care poteca începe să coboare vertiginos, traversează pe alocuri zone cu izvoare şi pâraie, întâlnește un ciurgău ingenios cu valău tradiţional dăltuit în fag. Poteca străbate o zonă accidentată, cu marne ardeziene (nişte plăci subţiri polistratificate conform geolog A. Ştefănoiu) și iasă în cele din urmă în şaua de cumpănă a apelor (valea Huțuțeanca spre SV, valea Tomantecu spre E) de unde suim prin pădurea de fag spre N.

Marcajul bandă galbenă o ia în sus şi în stânga, o potecă pastorală nemarcată suie direct pe picior, o a treia potecă circulată de oi se angajează la dreapta. O urmăm pe cea din urmă care, după ce suie puţin, iese-n poiana invadată de ştevie a văcăriştei Tomnatec cu mulţime de căsoaie pastorale, grajduri şi coteţe confecţionate din bârne de molid, acoperite cu draniţă.

Suim pe piciorul cu molizi, dupa 5 ore de la plecare atingem liziera inferioară a Poienii Narciselor – Tomnatec. Urcăm spre vârful Tomnatec ocolindu-l prin stânga, profităm de firavele izvoare susurând din grohotele de gnaise înainte de-a atinge Şaua Tomnatec (după 6 ore și 30 de minute de la plecare). De aici avem o altă perspectivă a cheliei vaste a Paltinului (1711 m), stâna din Nedeia, Muntelui lui Şerban (1793 m, un miniatural Făgăraş), Şaua Paltinu, Culmea Pop Ivan şi mai apoi a vârful Pop Ivan (1938 m), în dreapta sa vârful Petros, ucrainean şi parţial împădurit cu molid, in fine, ucrainienele vârfuri Pop Ivan de Cernohora, Hoverla (2060 m).

În plan apropiat şi spre dreapta Capul Groşilor, Holovaciu, Bârlebasca, Bendreasca, Micu Mic, Micu Mare, Bârsănescu, Corbu, Stogu… culmea cu frontieră româno-ucraineană din zona Budescu – Lădescu – Lutoasa parțial obturată prin suprapunerea impresionantului Farcău (1957 m) şi a Mihailecului.

Suim pe vârful Tomnatec pe poteca presărată cu degetăruţi (Soldanella hungarica), călugări, anemone şi brânduşe iţite din mustul zăpezii iar panorama se deschide, devenind circulară de la borna topo care marchează altitudinea de 1618 m. Continuăm pe creştetul Tomnatecului, coborând prin molidiş rar şi afiniş abundent spre E-SE, iar în scurt timp putem admira tăul nival Tomnatec – Săhleanu alungit, întunecat, cu oglinda răsfirată de briză.

La stânga şi-n jos se vede pichetul grăniceresc Smereceni, de la confluența văii Holovaciu cu Repedea, în dreapta acestuia şi mai sus, cămila calcaroasă cu două cocoaşe a Pietricelei şi-apoi, de la SV spre NE, spinarea ca de crap a Culmii Rugaşu, de la Leba spre Runea şi-n final vârful Mihailecu (1918 m). Aici facem un popas – după 7 ore și 30 de minute de la debutul traseului.

După o jumătate de ceas continuăm pe Culmea Săhleanu, spre E-SE, având liziera de molidiş la stânga iar în jos oblic spre dreapta tradiţionala stână Săhleanu. Coborâm spre stâna Săhleanu decorată cu părăluţe dispuse-n mari insule alb-roz, după care dăm cu dificultate de poteca veche, neumblată, ce duce la E spre un picior stâncos punctat descendent de câteva mici poieniţe după care, cotind stânga, intrăm pe vechea potecă largă ce ne scoate în dreapta poienei cu căsoaie, fânare şi grajduri de pe piciorul Săhleanu, foarte aproape de drumul auto-forestier Repedea – Smereceni – Dancu după peste 10 ore scurse de la începutul turei.

Alte trasee si atractii turistice:

Parcul Natural Munţii Maramureşului: Din Repedea în Poiana Narciselor și pe vârful Tomnatec Poienile de sub Munte: La Piatra Socolăului din Parcul Natural Munții Maramureșului Parcul Natural Munții Maramureșului (Poienile de Sub Munte): Coșnea – Stânișoara – vârful Mihailec – Vârtopu Mare – Luhei Munții Maramureșului: Din Crasna via Paltinu pe Muntele lui Șerban și Pop Ivan