Parcul Național Munții Rodnei: Valea Rea – Șaua Galațului – vârful Puzdre – vârful Negoescu Mic

Traseu: Borşa Fântâna – Valea Rea – Şaua Galațului – Curmătura Galaţului – Şaua Laptelui – vârful Puzdre (2188 m) – vârful Negoescu Mic – Borşa Poiana
Obiectiv: vârful Puzdre, vârful Negoescu Mic
Localizare: Borșa, Parcul Național Munții Rodnei
Itinerar: Baia Mare – Cavnic – Bârsana – Moisei – Borșa Fântâna, circa 160 km
Marcaj turistic: bandă roșie, pe culmea principală
Tip traseu: circuit montan
Grad dificultate: dificil; traseu lung, versanți abrupți, pe alocuri accidentați
Echipament necesar: hanorac, polar, bocanci, bețe de trekking, pelerină
Lungime și durată: 12 – 13 ore, 18,5 km; circa 20 ore, incluzând deplasarea din/în Baia Mare
Diferență de nivel: 1456 m, conform GPS
Recomandări: harta turistică Borșa, harta turistică Munții Rodnei, Editura BelAlpin, București
Avertismente: habitat de urși, vipere; zone pastorale – atenție la câinii ciobănești; parcurgerea porţiunii de traseu nemarcat din drumul alpin în avalul văii Negoescu Mic, în condiţii de vizibilitate redusă sau în timpul/după averse ori topirea zăpezii, nu e deloc recomandabilă, riscurile de accidentare gravă fiind iminente şi la tot pasul.
Căi de acces: Borșa Fântâna, pe Valea Rea, sau din Borșa Poiana, pe valea Repedea p prin cartierul Repedea
Mijloace de locomoție: curse autobuz Baia Mare – Borșa, autoturism, bicicletă
Sugestii de cazare: Complex Turistic Borșa, pensiuni Borșa, cort

Descriere traseu:
Din Borșa Fântâna se pornește în amontele văii Fântâna, spre Valea Rea (732 m altitudine pe GPS) și se lasă în urmă, unul după altul, mai multe izvoare cu borcut, cel mai de sus fiind cunoscut sub numele de La Păcură.

Se iese de pe drumul care suie spre confluența văilor Cimpoiasa cu Valea Rea, pentru a o lua la stânga. Se traversează prin vad ori pe podul de bârne, șubrezit însă de nenumăratele viituri, ajungându-se pe malul geografic drept al Văii Rea. Se ajunge apoi într-o potecă pastorală, unde se găsesc două izvoare de unde se pot împrospăta rezervele de apă pentru drum. Până în acest punct se face aproximativ o oră.

Lângă Piatra Rea, la poalele sudice, se află o stână, amplasată ilegal însă ținând cont că e permiteru protejat din Rezervația Națională Munții Rodnei.

Se urcă șerpuit, iar în urmă rămâne Piatra Rea. În dreapta este Culmea Cimpoieşului, în faţă, din ce în ce mai semeaţă, Piatra Roşie (Piatra Rândunelelor, datorită lăstunilor ce cuibăresc acolo) la care se poate ajunge în două ore, iar puțin mai la stânga sunt stâncăriile Râpei Piatra Rea.

Pe malul drept geografic al Văii Rea, cu Piatra Roşie mereu în dreapta, se urcă în scurte serpentine pentru a se ajunge la căldarea glaciară Fundul Văii Rea, de sub Şaua Galaţului şi Curmătura Galaţului.

În aval de Piatra Rândunelelor, dinspre NE-E şi SE afluiesc spre valea Rea mai multe pâraie cu repezişuri, şuvoaie, fuioare, cascade, evantaie minunate.

Din dreapta suie poteca dinspre Căldarea Puzdre pe lângă picioarele fostului funicular pentru transportul minereului de pirită din Anieş în Borşa, până sub Curmătura Galaţului.

Se iese în Șaua Galațului, lângă Curmătura Galațului (1888 m, conf. GPS), loc în care se pot vedea galerii de marmote și urme de capre negre. De la plecare și până a se ajunge în Curmătura Galaţului e nevoie de circa 4 ore.

Se abordează apoi vârful Galaţului, admirând vârfurile Gărgălău, Clăii, La Cepi, Omului, Coronghişul, iar în plan îndepărtat este vârful Inău (2280 m) dar și Munții Maramureșului (zona Podul Cearcănului – vârful Cearcănu, Pasul Prislop).

De pe vârful Galațului, în dreapta jos se vede unul din fostele tăuri ale Cimpoiesei, aproape sec, mai jos ruinele fostei cabane Puzdre – IPEG, platform cabanei din 1927, acareturile stânei fostului primar al Borşei, Gavrilă Grec, iar în față, semețe, se înalță vârful Laptelui şi Anieşul Mare. În dreapta domină vârful Puzdre, unul dintre obiectivele stabilite pentru acest circuit montan.

Se coboară spre Şaua Laptelui (1945 m) și se continuă, suind costiş, pe lângă vârful Laptelui, apoi Anieşul Mare, descinzând în Şaua Puzdre (2037 m). O splendidă panoramă se deschide de aici spre Mihăiasa, Rabla, Ţapului, mai aproape Cormaia, Obârşia Rebrei, iar în plan și mai apropiat Pietrosul Rodnei şi Buhăescu Mare și Buhăescu Mic.

Întâi se ajunge pe vârful sudic al Puzdrelor, iar apoi se ajunge pe vârful Puzdre propriu-zis (2188 m, cota maximă atinsă în acest circuit alpin). Se poate admira vatra Borşei, în special Borşa Poiana, dar şi vârful Cearcănu, Toroiaga, Capra.

Coborârea durează aproape 4 ore și se face pe culme care se abandonează înainte de-a ajunge la poalele E-SE ale vârfului Feţei pentru a se merge pe una din potecile pastorale spre stânele din Căldarea Puzdre și de sub cascada Puzdre, iar de aici la drumul ce leagă Borşa Poiana de fosta cabană IPEG – Puzdre.

Se ține drumul până cu 1 km înainte de şaua E-NE a vârfului Feţei, punctată de un sălaş tradiţional, iar ceva mai încolo se află o potecă ce duce într-o poiană în care se află un izvor, precum și fundația unei foste case. De aici, poteca prinde contur, dar este abruptă și accidentată ce duce spre valea Negoescu Mic. Câteva sute de metri se merge de-a lungul ei pentru a se ajunge la o confluență, unde este vizibil marcajul triunghi albastru, ce ajunge în Curmătura Galaţului și care se leagă de banda roşie.

GPS-ul indică 960 m, dar coborârea continuă pe valea Negoescu aproape de primele gospodării, după care se iese din albie pe malul drept, se traversează o fânaţă, iar de acolo se merge până la drumul îngust, asfaltat, care duce la Gura Negoescului pe DN 18, în Borşa Poiana.