Munții Rodnei: Din Borșa Pietroasa pe Piatra Albă, Corhele Pietrosului și Pietrosu Rodnei cu retur pe la Tăul Iezer

Traseu: Borșa Pietroasa – Piatra Albă – Corhele Pietrosului – Pietrosu Rodnei – Tăul Iezer

Obiectiv: circuit alpin în plină explozie florală, începând din fânețele spontane ale Borșei Pietroasa, continuând cu Picioru Moșului, Piatra Albă, Umăru Pietrei Albe, Corhele Pietrosului, Pietrosu Rodnei și Zănoaga Iezerului; arhitectura montană specifică; noua Mănăstire Borșa Pietroasa

Localizare: Maramureș, Parcul Național Munții Rodnei – zona vârful Pietrosu Rodnei

Itinerar: Baia Mare – Cavnic – Văleni – Bârsana – Săcel – Moisei – Borșa Pietroasa – circa 160 km

Marcaj turistic: bandă albastră din Borșa Pietroasa spre vârful Pietrosu Rodnei; nemarcat traseul Stația meteo Iezer – Piatra Albă – Umăru și Corhele Pietrosului până La Mejdă (parul de fier)

Tip traseu: circuit alpin botanico-peisagistic

Grad dificultate: dificil, pante accentuate, grohote, vâlcele cu săritori, lung/solicitant

Echipament necesar: adecvat anotimpului; obligatoriu bocanci aderenți, hanorac, foarte utile bețele de trekking

Lungime și durată: 20-22 km, 11-12 ore

Diferenta de nivel: 1650-1700 m

Recomandări: de asigurat apa potabilă; izvor în golul alpin, la gura N a Zănoagei Mari și apoi în valea Pietroasa & Iezeru Pietrosului; hărțile turistice Munții Rodnei, Editura Belalpin, DIMAP și harta turistică Borșa

Avertismente: habitat de urși, râși și vipere; traseu de făcut cu ghid cunoscător; interzis iarna – risc major de avalanșe

Căi de acces: din Borșa via Borșa Pietroasa

Mijloace de locomoție: curse Baia Mare – Borșa; autoturism personal

Sugestii de cazare: cort, în Zănoaga Iezerului, sub Piatra Albă; pensiuni sau hoteluri din Borșa; localnici din Borșa Pietroasa

Descriere traseu:
Traseul debutează în Baia Mare. Plecăm spre Borșa via Cavnic – Valea Cosăului – Valea Izei sau prin Sighetu Marmației – Vișeu de Sus. Din Borșa, după centru – Spitalul de Recuperare, cotim dreapta (aici e un panou info cu harta Parcul Național Munții Rodnei), urmărim marcajul turistic bandă albastră care acompaniază în amonte strada și valea Pietroasa.

Asfalt îngust aproximativ 2,5 km apoi drum pietruit – comun multă vreme cu cel spre Mănăstirea Borșa Pietroasa – se poate merge cu orice autoturism până la ultimele gospodării din limita N tampon a Parcului Național Munții Rodnei (4 km din Borșa – orașul are altitudine 650 m). De la bifurcația înainte, spre Stația Meteo Iezer, dreapta spre Mănăstirea Borșa Pietroasa, se pot urma oricare dintre variante – marcate cu bandă albastră.

E recomandabilă însă varianta directă, în sus, pe malul geografic stâng al văii Pietroasa *(pe drumul pietruit către Zănoaga Iezerului). Cu autoturisme de teren, legal, se poate accede până la barieră și indicatorul rutier interzis (mitocanii ilegaliști suie cu SUV-uri, ATV-uri, motociclete enduro până în incinta Stației Meteo Iezer fără a fi opriți/sancționați de rangeri, jandarmii montani!).

De la barieră (reper o căbănuță privată la stânga – altitudine circa 1100 m) continuăm pe drumul în serpentine, pe alocuri pe scurtături marcate bandă albastră, către golul alpin, trecem de izvor, tăiem spre stânga Picioru Moșului. Gura Zănoagei Mari și culmea stâncoasă Turnu Roșu rămân în dreapta. Imediat după ce suim tangent pe Picioru Moșului apare o cruce cu portretele celor 5 borșeni mistuiți de o avalanșă în 1996. Aici remarcăm plantarea de către silvici, prin 2005, a puieților de zâmbri – Pinus cembra, printre afini, merișori, jnepeni și molizi pitici.

Mai sus, la stânga, spre valea Pietroasa, apare parapetul din traverse CFR, cu fostul cablu gros de oțel, anti-avalanșe, parțial furat. De la capătul parapetului până la Stația Meteo Iezer – altitudine 1785 m (unde ajungem după circa 3 ore de la plecare) facem 10-15 minute.

După un scurt popas la Stația Meteo Iezer ocolim spre stânga, traversăm albia seacă a văii Pietroasa și suim piciorul N al Pietrei Albe, printre jnepeni și ienuperi. Ajungem la vechea potecă îngustă, orientată E-V, o urmărim pe curba de nivel circa 100-150 m. Înainte de-a ajunge la torentul lat de grohote șistos cristaline suim direct pe versant, la dreapta. Privind spre S, în sus, vedem două stâncării masive, gemene.

Suim, în mici serpentine (fără potecă) spre ele apoi ocolim prin traverseu ascendent stânga, peste limbi instabile de bolovani și grohote, vizând peretele vertical din stânga sus, de fapt jgheabul de avalanșă/ grohote din baza acestuia. De sub perete continuăm pe grohote și limbi de pajiște oblic dreapta ascendent – și ajungem la un prim mare depozit de nea care se topește vara târziu. Continuăm prin stânga acestei largi depresiuni și pe sub pereți după care, obligați de inexpugnabilitatea lor, mergem treptat la dreapta și-n sus.

Acolo unde peretele se termină în stânga și apar ultimele 2 nivații-depozite tardive de nea, iar în dreapta apare o înaltă-lungă de circa 50-60 m platoșă înclinată de șisturi cristaline, există 2 opțiuni de ajungere pe Piatra Albă – preferabilă cea imediat la stânga și în sus, pe un vâlcel abrupt dar accesibil. A doua variantă, ceva mai solicitantă fizic/expusă, e pe deasupra platoșei/cuirasei stâncoase, la dreapta și-n sus, spre creștetul Pietrei Albe.

1 oră și 30 de minute necesită ascensiunea directă pe Piatra Albă – 2033 m altitudine, plecând de la Stația Meteo Iezer (4.5-5 ore cumulând din Borșa Pietroasa). Există o variantă mai lungă dar mai puțin solicitantă de-a ajunge pe Piatra Albă dinspre Stația Meteo Iezer, suind pe la vârful Arscioara (1457 m).

De pe Piatra Albă panorama circulară oferă vederii, de la SE spre N vârful Tomnatec II, Găgălău, aparent aproape piramida imenasă a vârfului Puzdre, vârful Inău în ultim plan, vârful Laptelui, vârful Coronghiș, vârful Negoiasa Mare și Negoiasa Mică, vârful Repede, în plan secund Costa Netedă, vârful Țapului și Rabla apoi Tarnița la Cruce – Obârșia Rebrei, vârful Buhăiescu Mare – 2257 m și Căldarea iezerelor Buhăiescului, Corhele Pietrosului și, rotunjit-chelios Umăru Pietrei Albei apoi Pietrosu Rodnei – 2303 m altitudine, Vișeu de Sus, Moisei, Borșa, vârful Toroiaga, Lucăciasa, Gapra, Gâliu, în plan mai apropiat, mai scund, vârful Măguri (1601 m).

După popas continuăm pe culmea cu rododendron, afin, jenepeni, șisturi grohotoase, spre Umăru Pietrei Albe și Corhele Pietrosului (o zonă extrem de accidentată, cu stâncării abordabile direct sau ocolindu-le prin stânga, spre căldarea Tăurilor Buhăiescu, având în dreapta Zănoaga Iezerului. Tăul Iezer se vede abia mai târziu, după depășirea unor nivații accidentate, cu tardive depozite de nea și vizuine de marmote. Din nefericire braconajul a exterminat aproape în totalitate caprele negre, pe Piatra Albă putându-se vedea foarte rar/puține crotine (dejecții) ale acestora.

Peste Iezeru Pietrosului, în dreapta, se conturează Picioru Moșului și traseul alpin de iarnă spre vârful Pietrosu Rodnei (poteca turistică în zig zag e la stânga Piciorului Moșului și suie spre buza superioară a căldării glaciare, ieșind La Mejdă (parul de fier). Peste Picioru Moșului și Zănoaga Mare apare culmea stâncoasă a Turnului Roșu suind spre Golgota – în finalul superior al Culmii Hotarului.

Circa 2 ore ne trebuiesc pentru a străbate culmea accidentată dintre vârful Pietrei Albe peste Umăru Pietrosului și Corhele Pietrosului până La Mejdă, respectiv 1 oră și 30 de minute pentru a urmări descendent poteca în serpentine din Zănoaga Iezerului, spre lacul glaciar Iezeru Pietrosului și Stația Meteo Iezer.

De aici, până la cele mai lăturalnice, înalte gospodării din Borșa Pietroasa – zona mănăstirii – trebuiesc avute în vedere aproximativ 2 ore pentru a coborî pe drumul pietruit.

Alte trasee si atractii turistice:

Munții Rodnei (Borșa): Pe Pietrosu Rodnei Munții Rodnei: Tura la rododendron și gențiene în Parcul Național Munții Rodnei prin Pasul Prislop – Șaua Stiol – vârful Oncului, vârful Gărgălău – Tăul Știol Parcul Național Munții Rodnei: Pasul Prislop – Șaua Stiol – vârful Oncului – vârful Gărgălău – Tăul Știol Parcul Național Munții Rodnei: Borșa – Picioru Moșului – Pietrosu Rodnei