Munții Lăpușului: Pe vârful Secu
Traseu: Băiuț – Mina Văratec – șaua Văratec – vârful Secu
Obiectiv: vârful Secu (altitudine 1311 m) din Munții Lăpușului, la NE de Poiana Botizei și Băiuț și la SE de vârful Văratec
Localizare: Maramureș, Munții Lăpușului
Itinerar: a) în sezonul cald – Baia Mare – Cavnic – Pasul Rotunda (1080 m) – Strâmbu Băiuț (zona Cavnic Pasul Rotunda – Strâmbu Băiuț închisă iarna din pricina zăpezii mari și blocajelor carosabilului de către avalanșe) – Băiuț (52 km) cu orice autoturism, în continuare până la Mina Văratec sau până în șaua Văratec – Secu doar cu autovehicule 4×4;
b) indiferent de sezon, Baia Mare – Tg. Lăpuș – Lăpuș – Băiuț (80 km), de acolo în continuare spre Mina Văratec în condițiile precizate la punctul a)
Marcaj turistic: bandă roșie în zona de culme doar, vechi, distrus prin exploatarea forestieră
Tip traseu: excursie
Grad dificultate: moderat vara, dificil în condiții hibernale
Echipament necesar: adecvat sezonului
Lungime și durată: 16-18 km din Băiuț, 7-8 ore
Diferența de nivel: 750-800 m
Recomandări: traseu realizabil indiferent de anotimp, excepție în iernile cu nea excesiv de abundentă, în Cavnic-Băiuț zăpada (neviscolită) putând atinge chiar și 3 m grosime; vezi harta 2005 Gutinul turistic-zona detaliată Cavnic-Băiuț și Harta turistică 1:50000 Zona Băiuț-2009
Avertismente: carosabil execrabil de la EM Băiuț spre Mina Văratec și-n continuare pe fostul drum către Botiza, până la NV de vârful Secu, în șaua largă dinspre vârful Văratec
Căi de acces: vârful Secu poate fi abordat dinspre Poiana Botizei, trecând pe la borvizul pulsatil, din Băiuț în amontele văii Tocila și din aceeași localitate pe la EM Băiuț – Mina Văratec – Șaua Văratec – Secu
Mijloace de locomoție: autobuz sau microbuz Baia Mare-Băiuț sau autoturism personal
Sugestii de cazare: nu e cazul dar se poate campa în cort sau la pensiuni din Băiuț
Descriere traseu:
Descrierea traseului via Mina Văratec. Din centrul localității Băiuț, multisecular centru minier de exploatare și prelucrare a neferoaselor se continuă prin incinta E.M. Băiuț, se trece pe sub linia dezafectata de funicular Băiuț-Cavnic. Apar vechi abataje miniere, majoritatea închise apoi în stânga o mică dar superbă cascadă de pe cursul inferior al văii Izvorul Alb, afluent al incipientului râu Lăpuș.
Imediat drumul tehnologic Băiuț – Mina Văratec – Botiza suie în dreapta iar foioasele fac loc bradului și molidului (exploatări silvice vaste); la stânga sus apare Piatra Văratecului cu stâncăriile vulcanice iar în dreapta lor, cu relee de comunicații și culoarul unui mic funicular vârful Văratec (1357 m); după platforma dezafectată a Minei Văratec drumul se bifurcă, o variantă suie spre stânga (NE), pe sub Văratec, cealaltă continuă spre E suind mai lejer. Variantele care traversează o vastă zonă exploatată silvic și acaparată de lăstăriș de fag și plantații de conifere se întâlnesc în șaua NV a vârfului Secu.
De aici direcția de deplasare e spre SE , având în față vârful Secu pe care se suie alert urmărind un vechi drum de TAF, accidentat-bolovănos, flancat de huciul invaziv; se iese în pajiștea alpină cu graminee, primăvara debordând de lușcuțe (Leucojum vernum) și degetăruți (Soldanella transilvanica); vârful Secu e rotunjit și abrupt spre Botiza, cu o lungă poiană SV-V.
Fagi bătrâni, seminceri, marchează lizierele iar pe cea S apar și molizi și brazi seculari în care cuibărește acvila de munte (Aquila crisaetos), mistrețul, cerbul, căpriorul, ursul, lupul și râsul populează pădurile îndeosebi după ce tăierile masive s-au încheiat, instaurându-se liniștea și regenerarea, preponderent spontană. Pe trunchiurile rarilor seculari fagi și paltini se găsesc frecvent, toamna-în debutul iernii sau primăvara devreme păstrăvi (Pleurotus ostreatus).
În zilele senine de pe vârful Secu se pot admira ca-n palmă Ignișul, Gutâiul, din culmea Munților Lăpușului vârful Prislop (1332 m), vârful Sermeteș (1306 m), vârful Cizma (1184 m) dominând Poiana Botizei, Șatra lui Pintea, Țibleșul și vârful Hudin, Munții Rodnei și lanțul Munților Maramureșului – zona Muntele lui Șerban – vârful Pop Ivan – vârful Farcău și Mihailec apoi localitățile Bogdan Vodă, la nord-est, piramidal si impadurit vârful Greaban, la dreapta lui Pietrosul Bardau, Toroioaga si Tiganu, mai departe Cearcanu.
Revenim în Băiuț pe varianta de urcare sau în avalul văii Tocila – marcaj turistic triunghi albastru – chiar de la obârșia ei, respectiv, dacă se dorește, în Poiana Botizei, traseu mai lung.
Coborând de la NE pe direcția Botiza, traversând un drum de TAF și o vale cu gresii de Secu, se ajunge la un borviz cu masive depuneri de travertin – botezat în 2012 Borcutul lui Iștvan Dumitru (geolog-speolog-montaniard-publicist dispărut într-un tragic accident la Cascada Strungii).
