Munţii Lăpuşului (Budeşti): Groapa lui Cotoz – Piatra Totoşului – vârful Neteda
Traseu: Pietriceaua – valea Oanţa – valea Merchiului – Poiana Merchiului, Piatra Totoşului – Groapa lui Cotoz - vârful Neteda – turbăria Tăul Negru
Obiectiv: Pietriceaua, valea Oanţa, valea şi Poiana Merchiului, fostul gheizer Piatra Totoşului – vârful Neteda sau Pleşca (1322 m) – Zgleamănu, turbăria Tăul Negru
Localizare: Maramureş, Budeşti, Munţii Lăpuşului
Itinerar: Baia Mare – Cavnic – Pasul Neteda – valea Oanţa; circa 45 km
Marcaj turistic: triunghi roşu şi bandă roşie pe o porţiune de traseu
Tip traseu: circuit geologico-peisagistic
Grad dificultate: mediu
Echipament necesar: adecvat anotimpului
Lungime şi durată: 15-16 km, 7-8 ore
Diferenţa de nivel: 950-1000 m
Recomandări: harta turistică Zona Cavnic – Băiuţ din seria Gutinul turistic, an 2005
Avertismente: zonă cu stâne, urşi şi vipere
Căi de acces: din Cavnic sau din Budeşti spre valea Oanţa, până sub Pietriceaua
Mijloace de locomoţie: curse Baia Mare – Cavnic – Budeşti – Sighetu Marmaţiei până înainte de coborârea în Budeşti sau autoturism personal
Sugestii de cazare: cort, pensiuni din Cavnic sau Budeşti
Descriere traseu:
Plecăm din Baia Mare spre Cavnic – Budeşti. Depăşim în coborâre spre Maramureşul Istoric Pasul Neteda, după zona cu căbănuţe de vacanţă şi fostul canton al drumarilor şi ieşim din şoseaua DJ 184 (spre Sighetu Marmaţiei pe Valea Cosăului sau prin Ocna Şugatag) la dreapta.
Continuăm pe un drum forestier pietruit flancat de o plantaţie de molid (spre malul geografic stâng al văii Oanţa). Dincolo de plantaţie, în lunca îngustă, apare silueta unei pensiuni turistice în stil tradiţional maramureşean. Valea Oanţei e traversată aici de magistrala electrică Cavnic – Sighet. Înainte de-a ajunge sub ea, pe versantul din dreapta ne atrage atenţia martorul andezitic de eroziune Pietriceaua.
Aici abandonăm autoturismul şi pornim peste valea Oanţa şi imediat după aceea în amontele văii Merchiului. Avem ca prim obiectiv Groapa lui Cotoz. Lunca îngustă e punctată de megaliţi andezitici rotunjiţi. Ulterior flancul stâng al drumului, în debleu, prezintă aglomerate vulcanice alterate, brun-roşcate sau lutos-gălbui. În pajişte apar alţi martori de eroziune ruiniformi, afectaţi de alterarea exogenă care le conferă un aspect de faguri.
Pe malul geografic stâng al văii Merchiului apare o haldă în curs de înierbare şi galeria de prospectare prăbuşită a unei mine ce aparţinuse IPEG Maramureş. În faţă şi la dreapta tronează Măgura Mare ce-şi expune conul V-NV cu drumuri de TAF, la vest de aceasta se vede puţin din culmea principală a Munţilor Lăpuşului – zona Făgădăului Pintii şi vîrful Făgădău Pintii (1258 m) şi o plantaţie îngustă de molid spre N. La N de Măgura Mare, după o culme cu pajişte ocru, e Măgura Mică – conică şi împădurită cu foioase intercalate puţin cu conifere.
Ţinem riguros drumul forestier până la bifurcaţie, în continuare o lăm spre stânga, suim lejer în poiana Merchiului. Versantul dreapta, intens erodat şi alterat oferă o lecţie practică de geologie-ghiulele multifoliate, negricios-brun-roşcate, lave de tip pilow (conform geologului A. Ştefănoiu) vulcanice magme brusc răcite-n straturi ca de ceapă la contactul cu apa mărilor din străvechile ere geologice.
Poiana Merchiului oferă mai întâi o vastă panorama vestică, de la Măgura Budeştiului, continuând cu vârful Gutâi şi Gutâiul Mic (Trei Apostoli), cu prim plan de colibe pastorale. Spre E enclava Brebului, identificabilă mulţumită gemenelor turle alb-argintii ale bisericii, la dreapta Budeştiul şi-n continuare, în avalul râul Cosău, satele Sârbi şi Călineşti, deasupra lor, ca pe o picturală paletă, Ocna Şugatag, la nord în depărtări, peste staţiunea balneo-climaterică, lanţul munţilor Transcarpatiei iar la dreapta acestora şi în continuare, mai înalt şi impresionant, lanţul Munţilor Maramureşului.
În dreapta drumului îngust şi cu şleauri afunde tronează fagi uriaşi. Nu după multă vreme la stânga drumului, într-o poiană descendentă alungită, apare un fost saivan tradiţional, scund, cu şarpantă de şindrilă. Mai apoi în faţă, peste versanţii abrupţi ai văii Pietrelor acoperiţi cu foioase şi conifere, apare Piatra Totoşului înconjurată de molizi.
Două volte ample ale drumului ne mai separă de prelunga alunecare de teren în trepte, dinspre Măgura Mică spre N. Drumul scurtcircuitează aici o potcoavă imensă abruptă împădurită, lăsând la dreapta o altă zonă intens alterată exogen, de andezite brun-negricioase sau în curs de caolinizare, sur-albăstrii.
Imediat la stânga, într-o locaţie depresionară nebănuibilă, protejat de un guler de făget matur şi molidiş în curs de exploatare spre N, se iveşte oglinda tăului format prin alunecare de teren urmată de blocarea unui modest pârâu – Groapa lui Cotoz.
Dacă veti urmări în aval (către N) cursul pârâului născut din oglinda Groapei lui Cotoz, către o vastă poiană înconjurată de molidiş, veţi putea descoperi alte două luciuri mai restrânse de apă. De la debutul traseului au trecut 45 de minute.
Revenim de la tău la carosabil, îl urmăm spre S pânâ la talvegul văii Pietrelor pe care-l traversăm la podeţul de beton din dreptul unei bietajate halde de steril aparţinând unei foste galerii de prospectare a IPEG Maramureş, prăbuşită, lăsând vederii câţiva din stâlpii şi bandaje de susţinere din stejar. Depăşim halda către E, dăm într-o primă poiană ascendentă – locaţia unei stâne tradiţionale.
Continuăm spre E şi accedem într-o altă poieniţă din care privind în urmă vedem pajiştea dintre Măgura Mare şi Mică. Un drum de-a coasta şi la dreapta prin făget ne scoate în altă poiană mai vastă, punctată cu molizi. Continuăm urcuşul prin poiana cu molizi pe direcţia E, deşi la stânga (NE), pe deasupra coroanelor verzi-întunecate vedem Piatra Totoşului. Abordarea peste vâlcel la stânga nu e deloc recomandabilă datorită impenetrabilităţii lizierei dense.
După 2 ore de la plecare din valea Oanţa atingem culmea N-S, marcată cu marcaj turistic neprofesionist, triunghi roşu, în dreptul Măgurii Şarampăului (altitudine aproximativ 1100 m, nemenţionată pe harta Gutinul Turistic – secţiunea Cavnic – Băiuţ), situată la NV de Măgura Henţii. Urmărim culmea parcursă de un drum de TAF/căruţe.
O variantă o ia la dreapta (SE), coboară spre poalele Măgurii Henţii şi în continuare în valea Prindelui (marcată, ca şi valea Prislopului situată puţin mai spre E, sub Jireapăn, de o succesiune de exploataţii miniere, unele de pe la 1700, aparţinând fostei colonii germane, altele mult mai recente, de prospectare, foste ale IPEG Maramureş); cealaltă variantă intră într-un tunel vegetal de făget-molidiş după care dă în pajiştea alpină situată la S de fostul geizer şi actuala Piatra Totoşului.
După 2 ore şi 15 minute de la debut traversăm gulerul molidişului sudic şi suim pe culmea stâncăriilor, panoramând circular de la Gutâi spre Culmea Pietrei – zona Iezerului Mare-Piatra Iepii, Transcarpatia – Munţii Maramureşului, mai aproape Maramureşul Istoric – zona aferentă Văi Cosăului apoi spre fosta caldeiră vulcanică Gruiul Lupului – Corha şi-n continuare spre Chicera, vârful Sermeteş (1306 m altitudine, cu căciulă de molid), mai apoi la SE vârful Prislopului (1138 m), vârful Neteda (sau Pleşca 1322 m – ţinta noastră următoare), vârful Prisaca la S şi Măgura Mare la SV.
Admirăm pe stâncăriile Pietrei Totoşului sinuoasele traiecte, ca de fumarole (produs gazos fierbinte, degajat dintr-un vulcan în timpul activităţii acestuia), ale aburilor încinşi care antrenaseră din străfundurile pământului silicea sedimentată treptat, devenită după mii de ani stâncăria cu aspect de creastă.
Facem un scurt popas în pajiştea de la S de fostul geizer apoi plecăm spre S pe drumul pastoral marcat turistic aleatoriu cu triunghi roşu. Ajungem la o stână tradiţională în paragină, mai apoi la o altă stână cu căsoaie cu şarpantă şindriluită, dărăpănată. Traversăm o poieniţă tăiată de un pârâu scurs sinuos prin turbăria marcată de grohote andezitice întunecate.
Drumul de căruţe o ia de-a coasta printr-o rarişte de fagi, urmează un larg arc stânga care duce în pajiştea alpină imensa a Prisăcii marcată de o suită de zone umede. Spre SE ne atrage privirea claia cheală a vârfului Neteda, cu abruptul nordic ca o faleză înierbată şi acaparată de tufişuri scunde.
Continuăm spre pâlcul de molizi ai Prisăcii şi ajungem la un vechi observator de vânătoare şi marcajul turistic de culme principală din Munţii Lăpuşului – greu de dibuit în pajişte – bandă roşie. De aici schimbăm direcţia spre stânga, spre stână şi suim pe piciorul abrupt până pe creştetul acaparat de părul porcului al vârfului Pleşca sau Neteda.
Subit panorama SE oferă vârfurile Sermeteş, Văratec (cu relee radio-TV-GSM), Secu – chelios, Prislop – şi el chelios dar mai apropiat, molidişul ce marchează abruptul stâncos-spectaculos Piatra Prislopului, în fundal vârfurile Hudin şi Ţibleş, iar la stânga lanţul crestelor Munţilor Rodnei. Spre SV Şatra lui Pintea, la V Măgura Ciorilor, vârful Făgădăul Pintii şi vârful Roţii.
Au trecut 4 ore şi 15 minute de la debutul traseului. După popas coborâm spre Prisaca, ocolim vârful Prisaca pe poteca cu aspect de alee a unui parc secular, descrisă pe curbă sudică de nivel, ieşim într-o poiană vastă cu molidiş rar şi de-acolo la pseudomormântul cu cruce de stejar numit Zgleamănu. *(coborând de aici la stânga, SV, se ajunge foarte repede la Tăul Negru).
Din şaua ce precede suişul spre Făgădău Pintii deviem la dreapta şi dăm de una din obârşiile văii Pietrelor pe care o ocolim prin stânga. De aici ne angajăm descendent pe versantul NE al Măgurei Mari urmând un drum de TAF/atelaje care ne scoate-n pajiştea culmii de legătură cu Măgura Mică. Tăiem pajiştea şi apoi versantul vestic al Măgurei Mici şi ieşim în rariştea fagilor din Poiana Merchiului.
De aici coborâm pe drumul forestier şi în avalul văii Merchiului spre confluenţa cu valea Oanţa. Traversăm valea Oanţa (după aproape 7 ore de la plecare) şi suim versantul abrupt, parţial plantat cu puieţi de brad, până pe stâncăria Pietriceaua, un aglomerat vulcanic alterat şi cu numeroase fisuri profunde, parcă gata, gata de dezintegrare şi prăbuşire la vale.
Panoramăm de pe Pietriceaua apoi o luăm spre casă pe DJ 184 – Pasul Neteda – Cavnic – Baia Sprie – Baia Mare.