Munții Gutâi: Turnul Ars (Piatra Arsă)
Traseu: Baia Mare – Baia Sprie – Pasul și Hanul Gutâi – vârful Coasta Crişului – Turnul Ars sau Piatra Singuratică – Flotaţia Baia Sprie
Obiectiv: Turnul Ars din Gutâi, martor geologic de eroziune de sorginte vulcanică
Localizare: Maramureș, la SV de Pasul si Hanul Gutâi – DN 18, circa 25 km
Marcaj turistic: din Pasul Gutâi până pe vârful Coasta Crișului-1183 m, bandă roșie de creastă principal, la retur, din DN 18 se coboară pe marcajul bandă albastră în Baia Sprie, zona fostei Flotații, la stația terminus de autobus nr.8
Tip traseu: excursie
Grad dificultate: moderat, foarte dificil iarna, în special coborârea spre serpentinele Gutâiului pe versantul abrupt, accidentat
Echipament necesar: adecvat anotimpului, binevenite bețele de trekking
Lungime și durată: 8-9 km, 4 ore vara, 6 iarna
Diferența de nivel: 250-300 m
Recomandări: vezi harta turistică Gutinul turistic-sectiunea detaliată Budești-Desești-Ocna Șugatag, an 2005
Avertismente: zonă fără izvoare, de asigurat apa necesară; atenție la urși și vipere
Căi de acces: din Pasul Gutâi, pe la NV-V de Hanul Pintea, pe culmea împădurită
Mijloace de locomoție: autobuze, microbuze locale (din)spre Sighetu Marmației, autoturism personal, mountain bike
Sugestii de cazare: nu e cazul, opțional în cort sau la Hanul Pintea Viteazu ori pensiunile din Baia Sprie, Valea Marei
Descriere traseu:
Plecăm din Baia Mare, ajungem în Baia Sprie, trecem prin fața Flotaţiei pentru neferoase (organizată în debutul sec. XIX pe amplasamentul unui fost şteamp ce valorifica minereurile multisecular extrase în zonă). Debarcăm în Pasul Gutâi, la Hanul Pintea Viteazul. De aici urcăm prin spatele staţiei TRAFO spre abruptul picior andezitic din stânga. Imediat apare marcajul turistic bandă roşie.
Evităm prin S un muncel andezitic abrupt, continuând pe versant în suiş prin făget până la prima şa. Acolo unde marcajul turistic e rar urmărim spre V H-ul silvic roşu. Un versant stâncos oprește pentru scurt timp calea pe versant. Îl evităm suind prin dreapta pe culme.
Suntem răsplătiţi de panorama de la E spre NE cu vârful Secătura şi Creasta Cocoşului, Munţii Maramureşului (dinspre vârful Băiţa, Bardău, Pecealu spre Mihailec, Farcău, Pop Ivan, Muntele lui Şerban) şi în lungul culmii Transcarpatiei Ucrainiene. În spate rămâne Hanul Pintea Viteazul, deasupra acestuia spre E versanţii vârful Hija, mai departe vârful Hudin şi Ţibleşul.
Mai spre E, pe măsură ce luăm înălţime, apare culmea Munților Lăpuşului. În faţă, orientat spre S şi precedat de obârşia văii Crişului, apare primul picior lung. Făgetul e matur pe versanţii S și tânăr spre N. Treptat ajungem în codrul tânăr de foioase spontane și plantația de conifere unde ținem foarte greu culmea pe un fost drum de TAF.
După aproximativ 2 km și 2 ore și 20 de minute de la plecare (în condiții de iarnă, cu nea tasată și înghețată de peste jumatate de metru grosime) ajungem la borna silvică II/46. Marcajul turistic standard – bandă roşie – este înnoit (după o furtună devastatoare soldată cu masiva despădurire) cu unul mic și atipic, vopsit circular pe tinerii fagi – risc de ratare a culmii principale care conduce prin vârful Coasta Crişului – vârful Iezuri – Şaua Iezuri – Pietriceaua spre vârful Igniş (vara, porțiunea de traseu este parcursă în 4-5 ore). Liziera de molid e continuă spre N, iar marcajul turistic prezent.
Ajungem la borna silvică II/37 după care culmea o ia la S, imediat revenind spre SV, trecând pe la borna silvică II/20. Iarna se fac până aici aproape 3 ore, deși conform hărţii nu sunt mai mult de 2 km și jumătate până la platoul din care se desprind spre S două culmi secundare paralele.
Trecem peste vârful Coasta Crişului (1183 m) după care coborâm spre platoul vizat, descoperind spre stânga debutul a două marcaje silvice de culme, bandă roşie. Optăm (eronat, în locul celei estice, preferabilă) pentru cea vestică.
Urmează un coborâş sinuos și accentuat prin pădure pe un versant S, prinderea unei culmi, traversarea potecii de vânătoare ce conduce la V spre o căbănuţă amplasată sub Comarnice (vara se poate practica această potecă dinspre Pasul Gutâi spre Turnu Ars sau Comarnice), imediat însă banda roșie silvică dispare, piciorul străjuit de vâlcele largi abrupte de-o parte şi alta dovedindu-se a se termina repede fără ca pe culmea lui să se ivească formaţiunea stâncoasă căutată, Turnul Ars.
La stânga un versant extrem de înclinat, la dreapta un prelung şi accidentat picior împădurit – SE stâncos pe alocuri. Optăm pentru depășirea vâlcelului larg din stânga pe curba de nivel şi suim spre culmea SE, paralelă cu cea pe care s-a coborât din culme (conform hărţii topo sunt circa 230-250 m diferenţă de nivel).
După 3 ore și 45 de minute de la plecare ajungem pe culmea cu banda silvică roşie unde se ocolește scurt prin stânga un pinten stâncos. Intrăm în mestecănișul intercalat cu plopi și molizi; aici banda silvică dispare din nou. Continăm deplasarea uşor la stânga pe o culme ce ia aspect treptat de custură şi (iarna) după 4 ore de la plecare, avem în faţă Turnul Ars (sau Piatra Singuratică), o stâncă verticală de circa 12 m înălţime, lungă de aproximativ 15 m și groasă de 1-1,5 m, rugoasă, de culoare brun-cărămizie, rocile reprezentând piroclastite andezitice cu matrice peroxidată (conform geolog D. Iştvan).
Dacă spre NE Secătura Gutâiului şi Gutâiul Doamnei oferă vederii doar un crâmpei de creastă, sub noi şi la E se desfășoară vastul amfiteatru cu serpentinele Gutâiului iar dincolo de ele Piatra Ecoului (fosta carieră de andezite) şi Biserica Vlaicului.
De la Turnul Ars se coboară la SV pe versant, spre valea Frăsinet (obârșie) care ne scoate cu greu, dar și foarte repede, în şosea, nu înainte de-a constata că Turnul Ars are o continuare custuroasă S, cu ruperi majore de pantă şi că valea e foarte accidentată de mulţimea bolovanilor desprinşi şi prăvăliţi din custură. Se recomandă să nu coborâti pe firul văii ci de-a coasta prin făgetul intercalat cu paltini, făcând volte ample preț de circa 25 de minute până la DN 18.
De aici în jos începe scurtcircuitarea serpentinelor, la un moment dat, aproape de păstrăvărie, ivindu-se marcajul turistic bandă albastră ce conduce pe o largă potecă la fostul canton al drumarilor, azi cabană privată. De aici se continuă scurcircuitând serpentinele și urmând vechiul traseu al drumului care traversa Gutâiul. La stânga apare drumul dinspre Şuior – Lacul Mogoşa şi incipientul râu Săsar.
Se ține poteca și marcajul turistic bandă albastră până la tata fagilor, un arbore secular sculptural situat sub linia de înaltă tensiune și acolo unde începe prima voltă în urcare a şoselei Gutâiului spre Sighetu Marmaţiei, spre dreapta suind cea spre staţiunile turistice Mogoşa şi Şuior.
O oră se face de la Turnu Ars până aici dar mai trebuiesc alte 45 minute până la fosta Flotaţia Baia Sprie și stația autobuzului urban nr. 8 cu care ne întoarcem în Baia Mare. Aproape 6 ore durează (iarna) acest circuit deosebit de incitant și spectaculos.
