Maramureșul participă la maratonul internațional al târgurilor de turism fără un aeroport funcțional

Cel puțin două participări la târguri internaționale au bifat autoritățile din Maramureș în luna ianuarie 2018, acestea adăugându-se la prezențele constante din anul precedent. Handicapul județului este lipsa unui aeroport funcțional, fapt care taie elanul străinilor care ar vrea să vadă cât mai multe obiective pe durata șederii în țară.

În prima lună din 2018, Consiliul Județean Maramureș și-a trimis reprezentanți la Berlin, unde s-a organizat un târg agro-alimentar, și la Zurich, unde s-a desfășurat Târgul Internaţional de Turism FESPO.

Consecvența cu care Maramureșul participă la maratonul târgurilor de turism, faza internațională ar fi de apreciat dacă ar fi susținută însă și de cifre, dar deocamdată autoritățile din Maramureș nu prea au cu ce se lăuda, destinațiile turistice nefiind luate cu asalat de către cetățenii ale căror țări au fost vizitate de către delegațiile oficiale. O piedică mare în dezvoltarea sectorului provine de la infrastructura deficitară, șoselele fiind proaste, aeroportul de la Baia Mare fiind închis, iar rețeaua de transport feroviar sub orice critică.

Totuși, specialiștii în marketing turistic au arătat că participările la târgurile de turism pot fi de impact în atragerea străinilor dacă și selecția participanților la târgurile de gen este reprezentativă. Proprietarii firmelor din domeniul turismului nu sunt informați suficient de bine, iar unii nici măcar nu știu că pot participa gratuit în standul Ministerului Turismului pentru a-şi prezenta pachetele turistice.

Raluca Anghel, specialist în marketing turistic, a declarat pentru Agerpres că de la aceste evenimente lipsesc tocmai companiile specializate în “incoming”. “Deşi participarea la târguri internaţionale nu reprezintă decât o mică parte dintr-un demers de promovare pe care ţara trebuie să-l urmeze, din păcate este singurul mod în care an de an alegem să ne promovăm în străinătate. De aceea, e bine să fie capitalizat la maxim atât de judeţele cu potenţial turistic, cât şi de puţinele agenţii de turism specializate în incoming autohtone”, a arătat Raluca Anghel.

Conform specialiştilor, un alt factor de dezvoltare a incomingului ţine de autorităţile locale, prin susţinerea dezvoltării aeroporturilor, care creează posibilitatea atragerii de zboruri directe dinspre diverse localităţi/ţări, la preţuri avantajoase. Ca metode de bune practici au fost enumerate investiţiile în infrastructură (drumuri, zone pietonale, parcuri, centuri ocolitoare, parcuri de agrement), iniţierea, organizarea şi susţinerea de evenimente, respectiv dezvoltarea ofertei de servicii turistice. Exemple pozitive, în opinia specialiștilor, sunt orașele Oradea, Timişoara, Sibiu și Cluj-Napoca.