Maramureșul Istoric: Desești – Săpânța – Cascada Șipot – Cimitirul Vesel
Traseu: valea Mara – valea Săpânța – valea Nadoșa – Cascada Șipot – Cimitirul Vesel I – Cimitirul Vesel II
Obiectiv: specificul rustic de pe Valea Marei, comunitățile din lunca stângă a râului Tisa, valea Săpânța și Nadoșa, Cascada Șipot, Cimitirul Vesel I și II
Localizare: Maramureș, Munții Igniș de N-NV, Săpânța
Itinerar: Baia Mare – Sighetu Marmației – Săpânța – Păstrăvăria Săpânța – valea Nadoșa MHC – Cascada Șipot – circa 95-100 km din care 14-15 auto-forestier desfundat
Marcaj turistic: -
Tip traseu: circuit auto agroturistic
Grad dificultate: lejer
Echipament necesar: auto turistic
Lungime și durată: 7-8 ore incluzând mersul și întoarcerea din Săpânța
Diferență de nivel: circa 200-250 m
Recomandări: harta zona turistică Budești – Desești – Ocna Șugatag 2005 și Harta Turistică – Tourist map – Karta Baia Mare – Baia Sprie – zona Apșa
Avertismente: nu vă expuneți deasupra Cascadei Șipot – risc de alunecare și accidentare și înec
Căi de acces: pe DN 18 – prin Pasul Gutâi și Sighetu Marmației
Mijloace de locomoție: pe DN 18 – prin Pasul Gutâi și Sighetu Marmației
Sugestii de cazare: pensiuni turistice, localnici, cort
Descriere traseu:
Traversăm Gutâiul spre Maramureşul Istoric. Vara pot fi admirați culegătorii ce-și expun spre vânzare pe marginea DN 18, la ultimul fost canton al drumarilor, dincolo de Pasul Gutâi, aproape de valea Izvorul Alb, recolta de afine culeasă în precedenta zi și ciupercile. Mai jos, în lunca văii Râuşor (eronat considerată de neştiutori ca fiind valea Mara), o colibă şi-o vatră-proprietate privată împrejmuită cu tradiționalul gard împletit din nuiele groase de alun.
Trecem curând prin fața Păstrăvăriei Alex și atenţia ne este captată de cascada antropică, înaltă de vreo 10 m, ce se prăvale zgomotos îndărătul căsuţei morii de porumb amenajată tradiţional pe apa ieşind din iazurile cu păstrăvi de mărimi diverse. Captarea apei pentru cascadă e la vreo 2-2,5 km NV pe valea Mara.
Remarcăm la păstrăvărie estetica generală și izul de rustic autentificat de mulţimea de obiecte tradiţionale, focul din vatra cuptorului ce-şi aşteaptă prima şarjă de pită dospită peste noapte, perpetua grijă pentru a înfrumuseţa întreaga zonă plantând mesteceni, arbuşti, pini, lăsând câteva raţe exotice să plutească leneșe pe oglinda verde smarald a heleşteelor colcăind de păstrăvi. O punte amenajată peste valea Râuşor şi o potecă-n trepte conduc turiștii pe malul drept al văii şi de acolo sus, până-n poiana culmii de pe care, privind spre N, se pot vedea Vadu Izei, Sighetu Marmaţiei şi lanţul alpin al Zakarpatyei Ucrainei.
În comuna Deseşti această ofertă agroturistică nu e din fericire singulară, la circa 2 km, în dreapta râului Mara a mai apărut o păstrăvărie-pensiune agroturistică și lăudabil pentru edilii și cetăţenii comunei, în primul rând, e faptul că aici mai există case şi gospodării maramureșene tradiţionale, nu doar de-o parte şi de alta a DN 18 ci mai ales pe dealurile învecinate, spre Tăul cu Bote şi Piatra Tisei de Mara ori dincolo, spre Tăul Morărenilor şi poalele Crestei Cocoşului. Apoi din Mara, suind în amontele râului omonim, se ajunge la Cheile Tătarului şi la Staţiunea Turistică Izvoare sau în zona Pleșca, cu alte cuvinte paleta turistică e mai mult decât generoasă.
Biserica de lemn din Deseşti, cu hramul Sfânta Cuvioasa Paraschiva, monument istoric din patrimoniul UNESCO e o altă ofertă (spiritual-culturală) a zonei. De neomis Culmea Pietrei și Rezervația turbăriei Iezeru Mare, de prin aprilie orhideele, bulbucii de munte, lăcrămioarele, căldăruşele albe, roz, liliachii şi albastre cerneală înflorind prin crângurile cu aluni, goruni și mesteceni ori în zonele umede. Mai e și apropiata cascadă Sărița Iezerului. Începând din lunca Râușorului, apoi aceea a Marei, prin iulie atrag privirile aracii (rudele) de alun cu exuberante ghirlande de fasole cu flori albe şi roşii din care toamna se recoltează marile boabe albe şi moi ca untul folosite de moroşeni şi orăşeni în vestita zacuscă cu fasole şi hribe. Atrag privirile și casele tradiționale de lemn cu şporul (soba de gătit cu lemne) afumând prispa pe care-s întinse vrute şi nevrute iar pe lângă temelie stau frumos aranjate lemnele crăpate mărunt, pentru foc la iarnă.
După Sat Șugatag, de la întrarea spre satul Mănăstirea, se poate panorama spre Giuleştiul apropiat, dominat de impresionanta-i biserică ce pare de departe o frumoasă citadelă. Adesea negurile lăptoase coboară pe râul Iza, de la Onceşti spre Vadu Izei şi-n continuare spre poalele Solovanului, către Sighetu Marmaţiei. Curând, din Ferești și Berbești, se deschid panoramele V-NV spre Piatra Tisei, Agriş şi Piatra Iepei. Minunăţiile peisagistice continuă și după traversarea Sighetului Marmației, pe la Sarasău, Câmpulung la Tisa, Săpânţa. De departe atrage atenţia suliţa avântată a Mănăstirii Peri Săpânţa iar la dreapta ei, comunităţile ucrainiene aflate dincolo de frontier naturală oferită de râul Tisa.
Pe garduri și porți se ivesc, intrând în Săpânța, cergi albe, vărgate, policrome, miţoase ori ba, traiste, cămeşi moroşeneşti albe, adevărate capodopere de cusătură şi migăloasă broderie, zgărdane din minuscule mărgele, feţe de masă, inclusiv pentru botezuri, nunţi ori pomene.
Urmează Cimitirul Vesel, tarabele şi chioşcurile cu tot felul de mărfuri meșteșugăresc-artizanale, mai mult sau mai puțin tradiționale, unele kitchoase ca-ntr-un bâlci. În dreapta sus, pe lângă turla bisericii se ivește ispititoare la drumeție Piatra Săpânţei, legată printr-o alungită şa SE împădurită de mai modesta Piatra Borcutului (locuri sălbatice prin care cutreieră urşii).
Asfaltul spre apropiatul camping (2 km) de pe valea Sapânţei dispare, lăsând loc unui drum pietruit suind spre muribunda Păstrăvărie Săpânţa aparținând Direcției Silvice Maramureș – Ocolul Silvic Sighetu Marmaţiei. În dreapta apare podul de beton rămas fără balustrade, ce sare peste albia râului Săpânţa pentru a conduce spre locaţia fostelor borvizuri săpânţene. După vizita la izvorul cu ape minerale sulfuros-carbogazoase se continuă în sus, pe lângă apă iar la stânga rămân foste amenajări forestiere. Imediat după aceea, pe taluzul din stânga drumului, se ivește izvorul feruginos-nepotabil – Apa Roşie (din două extrem de apropiate izvoare, unul cristalin-potabil, celălalt intens feruginos-ruginiu, primul a fost captat şi amenajat ca ciurgău, al doilea astupat).
În dreapta apare confluenţa văii Săpâncioara cu valea Nadoşa (aici e obârşia râului Săpânţa, la 8-9 km de la Cimitirul Vesel). De aici, suim pe Săpâncioara și trecem prin faţa carierei cu plăci andezitice subţiri, ca un foietaj vertical roşcat-negricios şi imediat după aceea la stânga, în amontele văii Runcu, după circa 1 oră și 30 de minute accedem la bazalturile stratificate ale Custurii şi Cascada Custurii (anterior numită Runcu-Covătari).
Optăm pentru traversarea podului peste valea Săpâncioara atacând drumul auto forestier din amontele văii Nadoșa, după vreo 5-6 km lăsăm către stânga două, trei drumuri forestiere secundare, admirând albia sălbatic-spectaculoasă și piroclasticele stratificări se depășește zona MHC, două rampe de afluire, sortare şi încărcare a buştenilor, mai apoi o alugită poieniţă, se suie mai susţinut după care remarcăm în dreptul unor stâncării (în dreapta acestora) spre vale, o săgeată groasă indicând în jos poteca car conduce spre Cascada Șipot.
Deasupra cascadei e un loc bun de parcat și de-ntors. Cu 4×4 se poate contiua de deasupra Cascadei Șipot la V, către meleagurile Ţării Oaşului (zona Huta-Certeze) și coborî la șoseaua Negrești Oaș – Pasul Huta în avalul văii Rea. Pescuitul sportiv e interzis pe râurile Săpânţa, Săpâncioara, Nadoşa, Runcu, adică în amonte de Păstrăvăria Săpânţa.
Cascada Șipot o abordăm mai întâi în zona superioară după care coborâm în albie pe poteca abruptă ce duce în avalul uriaşei sale marmite aburinde. Revenind la drumul forestier și o luăm înapoi spre Săpânţa. Oprim la praguri, repezişuri, şuvoaie spectaculoase ale văii Nadoşa, ulterior la cariera de plăci andezitice extrase empiric sau prin împuşcări miniere.
Urmează o vizită la Cimitirul Vesel și apoi returul către Baia Mare. Savurăm dintr-o altă perspectivă peisajele Maramureșului, dar mai întâi arhitectura de sorginte maghiară din Câmpulung la Tisa întinsă binişor şi spre Sarasău, Iapa, apoi noile case şi gospodării prospere din Vadu Izei, Berbeşti, Fereşti, Giuleşti… oalele glazurate, multicolore, motivat sau deplin aiurea atârnate-n clenceri rămuroşi pentru a stimula turiştii…
Circuitul din zona NV a Maramureșului Istoric se încheie în Baia Mare după aproximativ 7 ceasuri de inubliabilă satisfacție și încântare.
