In memoriam – Godja Pătru Pupăză din Valea Stejarului

In memoriam, Pătru Godja, poreclit Pupăză, din Valea Stejarului, Maramureșul Istoric – dispărut la 2/3 ianuarie 2016 – vestit meșter al lemnului, fusurilor cu zurgălăi-simbol al iubirii şi căsniciei indisolubile, ploştilor, porţilor, troiţelor şi mobilierului rustic.

Ca orice țăran deștept Godja Pătru Pupăză nu avea fitze-n cap, era o gazdă de excepție… dacă simțea ca ești onest și că nu vrei să-l aburești, țăranii având acest al șaselea simț, nelăsându-se duși cu preșul și luați de valul măririi, era un tip cumsecade, un extraordinar de agreabil interlocutor și, în felul lui, un erudit. Vizitat fiind de tot mai mulți, mai ales străini, își darâmase cu ginerele grajdul și șura batrână din curte, amenajase un gard sculptat-complementar monumentalei porți de stejar, stătea în casuța lui cu bonoma, modesta și harnica-i soție. Era mândru de atelierul lui/de premiile/diplomele căpătate, de noul atelier din continuarea celui vechi în care ginerele, ajutat de un alt meșter tânăr, îi luaseră treptat partea grea a cioplirii porților, troițelor, jilțurilor domnești parcă…
Peste toate cele Godja Pătru Pupăză era o vivantă etno-enciclopedie – un tip fain, fără pereche!

S-a duuuuuuuuuuuuuuuuuus bietul de el, îi cam slăbise inima în ultimii ani și se șubrezise, doar umorul și bonomia-i ramaseră intecte, indescriptibile.