Defileul Lăpuşului: Din Aspra la Scăruţa Asprei, pe puntea spre valea Gâdelui şi Româneşti
Traseu: dealul Piţigăi - Aspra - Scăruţa Asprei – Româneşti
Obiectiv: dealul Piţigăi, Aspra, gospodăriile tradiţionale din Preluca de pe malul drept al Defileului Lăpuşului, valea Mestecenilor, Scăruţa Asprei, puntea peste râu Lăpuş, spre gura văii Gâdelui şi-n continuare spre Româneşti
Localizare: Maramureş, Defileul Lăpuşului, Copalnic-Mănăştur – Aspra
Itinerar: Baia Mare – Coplanic – Copalnic Deal – Aspra; aproximativ 45 km
Marcaj turistic: -
Tip traseu: circuit etno-turistic
Grad dificultate: mediu
Echipament necesar: adecvat anotimpului; neapărat bocanci aderenţi; utile beţele de trekking
Lungime şi durată: 12-14 km , 6-7 ore
Diferenţa de nivel: 300 m
Recomandări: de realizat în orice anotimp dar mai ales la înfloritul livezilor şi înfrunzitul huciurilor şi al codrilor; vezi harta Defileul Lăpuşului, an 2012; de asigurat apa potabilă din start
Avertismente: atenţie la belvederile expuse la 120-150 m deasupra Lăpuşului; atenţie la vâlcelele şi pâraiele stâncos-accidentate ca şi versantul drept al Lăpuşului în zona Scăruţei, spre valea Mestecenilor
Căi de acces: dinspre Copalanic – Preluca Nouă dar şi dinspre Şomcuta Mare-Buteasa Pod – Codru Butesei – Tiemetieul Ruşilor – dealul Piţigăi – drum pietruit, desfundat, spălat de torente, indiferent de direcţia de abordare
Mijloace de locomoţie: autoturism personal; autobuz Baia Mare – Copalnic, de acolo pe jos
Sugestii de cazare: cort, localnici
Descriere traseu:
Plecăm din Baia Mare spre Copalnic. Cotim dreapta, părăsim drumul către Tg. Lăpuş şi continuăm pe drumul pietruit (peste râul Cavnic) în amontele văii Domoşa, spre Copalnic Deal. Continuăm spre Preluca Nouă. N-o luăm la stânga pentru a coborî spre biserica din Preluca Nouă ci la dreapta, şi continuăm spre Codru Butesei, având în stânga obârşia Văii lui Crăciun. După o afundă înşeuare drumul se avântă spre o culme cu un grup de gospodării tradiţionale cu livezi.
Spre dreapta se desprinde drumul către Întrerâuri – Defileul Cavnicului – Coaş apoi, relativ repede, varianta la stânga către Aspra identificabilă după biserica greco-catolică de lemn din dealul Piţigăi. Intersecţia e reperabilă şi după Tiemetieul (cimitirul) Ruşilor cu numeroase cruci de lemn, invadat de lăstăriş de salcâm (aici dorm pe veci ucrainenii ce exploataseră odinioară pădurile malului drept al râului Lăpuş).
Continuăm către Piţigaia. În dreapta codrul de carpen şi fag, la stânga o şură şi o gospodărie. De la biserica din dealul Piţigăi panoramăm spre vârful Mogoşa, Igniş, Strâmba, Pietroasa şi Piatra Tisei de Nistru, până acolo admirăm însă Şomcuta Mare -Tăuţii Măgherăuş – Baia Mare, dar şi Vălenii Şomcutei, Duruşa – Curtuiuş -Vărai – Mesteacăn – Boiu Mare şi mai aproape Aspra şi Săhelbe iar dincolo de Lăpuş Vima Mică. Coborâm către Aspra, iar valea Piţigaia se conturează în dreapta.
Urmăm drumul lutos şi deviem pe la o pitorească gospodărie spoită-n ultramarin după care trecem pe lângă mici cimitire de familie apropiindu-ne de deluţul pe care a văzut lumina zilei pictorul maramureşan Aurel Dan. În apropiere se află biserica străveche, monument istoric din lemn -murluită cu lut şi zugrăvită-n ultramarin, lângă ea noua biserică.
Puţin înainte de biserică drumul de ţară se desprinde la dreapta. Îl urmăm către sud şi ajungem pe varianta cea mai directă la Scăruţa Asprei şi puntea suspendată ce traversează râul Lăpuş pentru a face legătura pe valea Gâdelui cu satul Româneşti – Boiu Mare şi meleagurile Vimei.
De la gospodăria familiei Dan, culmea se separă în evantai precum degetele unei mâini, iar la stânga curge modesta Vale a lui Crăciun. Primăvara, în preajma sărbătorii Sf. Mucenic Gheorghe, prunii, cireşii, perii şi merii în floare crează aici un veritabil Paradis. Remarcăm casele şi gospodăriile tradiţionale, coşniţele pentru albine împletite din papură şi etanşate prin murluire cu argilă, cuptoarele pentru pâine, grapele cu colţi, plugurile de lemn cu brăzdar de oţel, uneltele agricole arhaice, pasiunea pentru creşterea vitelor, oilor, cailor, porcilor şi pomicultură.
Relieful Ţării Chioarului, şi în special al zonei Prelucilor – Groapelor – Asprei – Dealul Corbului – Săhelbe – Codru Butesei, e nespus de accidentat şi variat iar orientarea extrem de dificilă în lipsa marcajelor turistice sau a unui bun cunoscător al locurilor. Un drum de căruţă acompaniază malul drept al văii, pitoresc-stâncos, şi ajunge după circa 100 m într-o poiană vastă.
La V-SV curge valea Mestecenilor, modestă, spre care coborâm pe un picior abrupt. Descoperim o potecă pastorală îngustă, în serpentine. Poteca coteşte brusc spre vest pentru a depăşi un prag spectaculos al văii cu o firavă cascadă-evantai. La nici 10 m aval de aceasta curge Lăpuşul, cu malul drept stâncos în timp ce malul stâng e împădurit dar tăiat dinspre Româneşti spre Săhelbe de albia unui pârâu, vizavi e o spectaculoasă stâncărie şistos-cristalină.
Nu putem continua în amontele malului drept – accidentat al Lăpuşului spre Scăruţa Asprei deoarece un piciorul stâncos coboară aproape la verticală până-n albia râului, afund în astfel de locuri de la 1,5 m până la vreo 3 m. Urmează un suiş direct pe versantul povârnit placat cu platoşe stâncoase intercalate cu smocuri de iarbă şi frunziş uscat. Poposim pe o extraordinară stâncărie cu belvedere înspre amonte. Ne aflăm la circa 150-200 m deasupra cursului de apă sinuos al Lăpuşului.
Continuăm pe piciorul din ce în ce mai accesibil, spre culmea parcursă de o potecuţă bine conturată, şi ajungem într-o poiană vastă neregulată (primăvara debordând de orhidee) cu un pin reper. De aici traversăm spre est valea Piţigăii şi ajungem la gospodăria solitară de lângă micul cimitir cu răstignire.
Privind spre est, dincolo de un vâlcel arid şi cu un vechi ghizd din lobe de stejar ale unei vechi fântâni, pe culmea cu goruni şi mesteceni apare traiectul N-S al unui drumeag ce coboară spre Scăruţa. În câteva minute-l parcurgem şi deviem puţin la stânga spre o zonă stâncoasă unde apare o altă belvedere aeriană, cu Lăpuşul curgând în Defileul Lăpuşului, constrâns fiind de versanţii stâncoşi şi împăduriţi. Poteca o ia vertiginos la vale pe piciorul stâncos, se strecoară în scurte serpetine, depăseşte uriaşe blocuri de şisturi cu alură de contraforţi.
De pe o belvedere din dreapta potecii, peste creştetele gorunilor, apare Scăruţa Asprei (prima imagine a punţii) sărind Lăpuşul spre valea Gâdelui şi Româneşti. Suim pe puntea susţinută pe cabluri groase de oţel şi putem admira râul Lăpuş şi versantul stâncos al capătului său sudic/opus drapat cu afiniş, mai apoi curba impusă de stâncăria ce avaseză spre nord, continuă către vest cu râul subit eliberat şi lăbărţat într-o efemeră acalmie, imediat constrâns de simetricele maluri stâncoase să revină-n matca îngustată.
Returul spre Aspra îl facem suind poteca cu serpentine a Scăruţei Asprei, ieşim pe culmea cu peri şi mesteceni, continuăm pe drumul bine conturat ce trece pe lângă gospodăriile tradiţionale. Urcuşul din albia Lăpuşului via Scăruţa Asprei până în Aspra, şi de-acolo până în dealul Piţigăi, presupune circa 1 oră şi 45 de minute – 2 ore.
De aici, îmbarcaţi sau pe jos, se merge spre Copalnic Deal şi-n avalul văii Domoşa în Copalnic sat, la şoseaua Tg. Lăpuş – Baia Mare.
