Biserica Unesco din Rogoz – Tăul lui Țuli – biserica de lemn din Copalnic
Traseu: Copalnic – Dămăcușeni – Rogoz – Tăul lui Țuli – Brebeni
Obiectiv: Fisculaș și Țara Lăpușului – din Copalnic, biserica de lemn cu influențe baroce de la gura văii Domoșa, biserica de lemn monument istoric din Dămăcușeni și Biserica Unesco din Rogoz, locația de agrement și pescuit sportiv Tăul lui Țuli, satul Brebeni de la poalele vestice ale Dealului Pietriș
Localizare: Maramureș, Țara Lăpușului
Itinerar: Baia Mare – Copalnic – Dămăcușeni – Rogoz – Tg. Lăpuș – Brebeni – Cernești – Groși – circa 120 km
Marcaj turistic: -
Tip traseu: agroturistic
Grad dificultate: -
Echipament necesar: stradal, adecvat anotimpului
Lungime și durată: 4 – 6 ore
Diferenta de nivel: -
Recomandări: harta turistică Defileul Lăpușului
Avertismente: -
Căi de acces: via Târgu Lăpuș
Mijloace de locomoție: curse Baia Mare- Tg. Lăpuș și locale spre Rogoz; mountainbike; autoturism personal
Sugestii de cazare: cort; pensiuni din Tg. Lăpuș
Descriere traseu:
Plecăm spre Groşi, Cărbunar, Berinţa… Treptat, în faţă şi la dreapta, începe să se contureze Culmea Preluca, dealurile împădurite dinspre Coaş, intrarea râului Cavnic în defileu, în continuare Copalnic Deal cu neasemuitele-i terase şi gospodării răzleţe, şurile şi grajdurile cu şarpante ca nişte cuşme de paie patinate de vremi. Urmează o altă despicătură afundă pe traiectul văii Domoşa.
Suim în circa 8 km din Copalnic în Copalnic Deal iar de-acolo continuăm spre Preluca Nouă, Codru Butesei, Întrerâuri, Aspra… Culmea Preluca se-nalţă semeaţă, culminând în dreptul localității Copalnic Mănăştur în vârful Flori.
Intrăm din Copalnic, o luăm la dreapta, trecem podul de lemn peste râul Cavnic. La nici 100 m mai sus, dincolo de podeţul aruncat peste valea Domoşa, pitită la umbra unui pâlc de molizi e bisericuţa străveche de lemn cu turla bulbucată trădând influenţele baroce. În ţintirim, pe sub pruni, zac aplatizate morminte, înierbate și marcate cu străvechi cruci de piatră şi-un obelisc de marmură neagră (de pe la 1900), posibil al parohului ctitor. Dincolo de Ruşor se deschid perspectivele spre culmea Munţilor Lăpuşului, Şatra Pintii, Măgureni, Dealul Pietriş. (deviind din șosea la dreapta pot fi văzute sculpturile-n calcar, marmură, andezit din gemenele Poieni ale Soarelui – Muzeul Florean).
Valsăm ascendent pe curbele Pietrişului și luăm aminte la turmele de oi şi capre păzite câini mițoși, mioritici şi carpatini. Oprim și deasupra satului Cufoaia, fascinaţi de cromatica şi ritmica parcelelor, îngustelor semănături de lucernă, grâu, ovăz, trifoi, fânaţe naturale, cartofi… La stânga panorama are drept fundal Dealul Ursoaia – multiterasat, deasupra lui Dealul Pietriş. În faţă, răzleţit spre Răzoare şi Rohia, oraşul Tg. Lăpuş. Mai aproape şi-n stânga satul Borcut iar dincolo de pădurea Linz, a Dumbrăvii, vag piramidele Minghetului şi Hudinului, la dreapta lor trapezoidala piramidă tricocoșată a Ţibleşului.
Lăsăm în stânga Prihodiştea, trecem podul peste valea Dobric şi traversăm Tg. Lăpuş apropiindu-ne de Dămăcuşeni. La stânga se ivesc dealurile cu faleze râpoase şi nude, iar pe şes, după prima coasă, împrăştiaţi, clencerii şi clăier cu fân nou, spre dreapta pădurea Lighet.
Trecem prin Dămăcuşeni admirându-i biserica transilvană cu turla ascuțită și ajungem în Rogoz unde cotim stânga. Un indicator ne obligă să mai cotim o dată la stânga pentru a ajunge lângă vestita Biserica Unesco din Rogoz Sfintii Arhangheli (secolul XVIII), unică în felul ei datorită decoraţiunilor de sub şarpantă sugerând capete de mânji.
În Rogoz, pe o suprafaţă relativ redusă, există mai multe biserici, unele zidite, albe şi cu turle argintii, alături de cele două vechi din lemn construite în tradiţional stil maramureşean, cu turle-suliţă acoperite cu draniţă de brad. Admirăm la Biserica Unesco din Rogoz țintirimul şi exteriorul bisericii, o veritabilă bijuterie arhitecturală, sărind uşor pârleazul special amenajat în esteticul gard de lemn împrejmuitor.
La stânga bisericii, o poartă tradițională şi o casă de lemn lăpuşană conservă specificul arhiteconic zonal. O adevărată dantelărie în lemn incadrează intrarea în biserica încinsă de jur împrejur de un continuu brâu sugerând o groasă frânghie. La stânga uşii, o altă capodoperă a măiestriei lemnului e reprezentată de o cruce, migălos sculptată.
Îndărăt la Biserica Unesco din Rogoz Sfintii Arhangheli e masa lungă şi băncile din bârne de lemn unde au stat aşezaţi după liturghia duminicală înţelepţii satului.
În capătul estic aferent altarului se vede ca niciunde tehnica măiestrei îmbinări iar un geam rotund pare a simboliza dumnezeiescul atotvăzător ochi. Zăbrele de fier forjat protejează ferestrele mici aruncând asupra acestora proiecţia umbrelor în formă de sacră cruce. Luăm aminte la treptele intens tocite, din plăci groase de gresii ale bisericii, de către paşii enoriaşilor după care ne întoarcem în Dămăcuşeni.
Din Dămăcușeni, cotim stânga şi mergem circa 1 km pe un drum pietruit, poposim pe malul V-NV al lacului mic de acumulare realizat pe cursul unui modest pârâiaş şi botezat de lăpuşeni Tăul lui Ţuli, după porecla celui a cărui idee fusese materializată de către IFET şi IELIEP Maramureș.
În zona nordică a Tăului lui Țuli neregulat-rectangular, cu oglinda albastru întunecată şi malurile acaparate de păpuriş şi flori acvafile, şiruri de arini şi sălcii îşi proiectează umbrele. Vara nu doar lăpușenii agreează acest loc de agremnent, unii pescuiesc în timp ce alţii fac plajă ori picnicăresc.
Ciurde de vite şi bivoli pasc în coada lacului, spre obârşii şi-n lungul luncii pârâiaşului invadată de papură, costreie şi mentă sălbatică. Aproape de Tăul lui Țuli a fost amenajată o căsuţa de vacanţă împrejmuită cu gard viu din molizi. În apropiere mai e o altă, mai mică, căbănuţă. Berze, rațe, lișițe agreează acest pitoresc habitat lacustru.
După o largă panoramă spre Ţibleş, Hudin, Minghet și Şatra Pintii întoarcem spre Tg. Lăpuş.
Coborând Dealul Pietriș merită făcută o scurtă volta descendent-dreapta pentru a spori pitorescul, admirând enclava satului Brebeni, ieşind în continuare în Cerneşti. (acest mic circuit poate constitui doar un mic preambul al Ţării Lăuşului, vizând altădată frumuseţile din Libotin, Cupşeni, Costenii, Ungurenii, Lăpuşul (Românesc), Poienile Botizei… Suciurile ori Groşii Ţibleşului.
