Valea Cosăului: Turbăria Groapa lui Cotoz, bisericile de lemn din Budești, meșteri populari
Traseu: Baia Mare – Pasul Neteda – Budești - Groapa lui Cotoz – Călinești – Sârbi – Călinești – Breb – Baia Mare
Obiectiv: zona umedă Groapa lui Cotoz din piemonturile NV ale Munților Lăpușului, zona rustică Budești, bisericile de lemn monumente istorice, din Josani (UNESCO) și Susani, tradiții artizanal-meșteșugărești pe Valea Cosăului
Localizare: Maramureșul Istoric, Budești, Sârbi, Călinești – Valea Cosăului
Itinerar: Baia Mare – Budești – Sârbi – Călinești, circa 55 km
Marcaj turistic: -
Tip traseu: circuit agroturistic, etno – cultural – ecumenic
Grad dificultate: ușor
Echipament necesar: lejer, adecvat anotimpului
Lungimea și durata : circuitul la Groapa lui Cotoz poate fi realizat în circa 4 ore-10-12 km, celelalte obiective se află în preajma DJ 184, aproape; per total de avut în vedere o zi turistică de vară 8-10-12 ore (incluzând deplasarea din/ înspre Baia Mare)
Diferenta de nivel: circa 200 m
Recomandări: harta zona turistică Budești – Desești din seria Gutinul turistic, an 2005 – pentru drumeția la Groapa lui Cotoz
Avertismente: zone pastorale, stâne cu câini ciobănești; habitat de urși, mistreți și vipere comune
Căi de acces: din Budești sau dinspre Cavnic – prin Pasul Neteda, coborând către Budești, pentru Groapa lui Cotoz, în rest din DJ 184
Mijloace de locomoție: curse Baia Mare – Sighetu Marmației via Budești; autoturism personal; mountainbike
Sugestii de cazare: pensiuni din Cavnic, Budești și de pe Valea Cosăului – generic vorbind ori apropiata Stațiune Balneară Ocna Șugatag
Descriere traseu:
Plecăm din Baia Mare via Siseşti, Dăneşti, Şurdeşti (sate care au fost incluse Fisculașului în vremea imperială austro-ungară) şi-apoi Cavnic, pentru a descăleca în Maramureşul Istoric traversăm Pasul Neteda către Budeşti, pe Valea Cosăului. În cursul deplasării, deviem nițel, si vizităm bisericile monument UNESCO din Şurdeşti şi Plopiş, aflate relativ aproape. Revenim la DJ 184, coborând din Șurdești spre valea Cavnicului sus şi la stânga apare Piatra Roşie. Oprim pentru câteva minute la căsuţa modestă dinaintea Cavnicului, inconfundabilă mulţumită contrastantei imagini oferită de blidul antenei parabolice și zidurile lipite cu lut, spoite-n albastru ultramarin, cu şarpantă din carton astfaltat.
Traversăm oraşul Cavnic suind prin Handal către Roata, trecem pe lângă gospodăriile miniereşti de odinioară intercalate celor noi, vile şi cochete pensiuni, admirăm în continuare molidişul întunecat întrerupt doar de culoarele pârtiilor de ski.
Ajungem în Pasul Neteda admirând la stânga Gutâiul Mic (Trei Apostoli sau Ţâţele Doamnei), vârful Gutâi și Măgura Budeştiului. Înainte și-n jos debutează Valea Cosăului cu şiragul pitoreştilor aşezări Budeşti – Sârbi – Călineşti, în dreapta Măgura Mare şi Mică, Piatra Totoşului, un fost geizer, apoi mai departe, către est, vârful Sermetieş şi-n dreapta lui, marcat de relee, vârful Văratec, toate făcând parte din Munţii Lăpuşului.
Coborând spre Budești traversăm o vastă pajişte buboasă din pricina marghilelor, nişte mari şi dense muşuroaie invadate de tufe de afin şi merişoare debordând prin iulie de rod sau perniţe roz de parfumat cimbrişor (atenție, habitat de vipere comune și melanice!). Aproape de șosea se află stâne de oi şi capre unde bacii oferă autoturiștilor caș și urdă proaspete.
Continuăm coborârea către Budeşti, oprim la altă stână care oferă caş şi urdă proaspătă. În apropiere e o casă moroşenească precedată de o poartă cioplită-n stejar masiv, aceasta a fost strămutată din sat pentru a servi drept casă de vacanţă integrată impecabil în peisaj. În zonă au apărut în ultimul deceniu câteva amenajări turistice stilistic neagresive. În dreapta, traversată de linia de înaltă tensiune, îşi conturează linearul parcurs nordic modesta, dar pitoreasca, vale Oanţa.
Ieşim din şoseaua DJ 184 și urmăm la dreapta drumul auto-forestier ce coboară în valea Oanţa. În vale, la stânga, rămâne o căbănuţă – pensiune, la dreapta şi sus pe versantul înierbat şi abrupt se iveşte citadela andezitică Pietriceaua. Continuăm la stânga spre Poiana Merchiului, lăsând în urmă taluzuri aride formate din roci piroclastice, veritabile ghiulele maronii întunecate zvârlite violent spre cer în urmă cu 4-5 milenii de către cei mai tineri vulcani carpatici româneşti. De acum putem panorama spre Giuleşti, Berbeşti, Vadu Izei şi lanţul continuu al Zakarpatyei ucrainiene, respectiv mai spre NE, către Poloninca, Muntele lui Şerban, Pop Ivan, Paltinu, Farcău şi Mihailec din Parcul Natural Munții Maramureşului.
Continuăm către turbăria Groapa lui Cotoz, vara veritabil fief al orhideelor şi bumbăcăriţei (începând cu luna mai). O masivă alunecare de teren produsă pe direcţia SV-NE dinspre Măgura Mică (Munţii Lăpuşului) a blocat parţial cursul unui modest pârâu, obligat fiind să adaste în căuşul neregulat înconjurat de făget intercalat cu paltini, mesteceni şi molizi. A rezultat un diverticulat şi discontinuu luciu de apă, aflat pe alocuri în curs de eutrofizare, acaparat de muşchi de turbărie (Sphagnum), lintiţă, insectivore plante Drosera rotundifolia (preponderent pe malul V-NV devenit datorită acestui fapt sângeriu-ruginiu) şi otrăţel de apă (Urticularia vulgaris) etc. Coborâm spre tău, și dăm de bureţi usturoi alb-cărnoşi, specii diferite de Amanita sp., necomestibile sau otrăvitoare, gălbiori, bureţi porceşti la poalele tufelor de afin.
Revenim la şosea și coborâm în Budeşti la biserica monument istoric UNESCO din Josani. Aici este adăpostită printre altele cămeşa din zale a vestitului haiduc Pintea Viteazu. Aruncăm o ocheadă spre vârful turlei dominat de simbolurile soarelui şi lunii alături de cocoşul Bunei Vestiri după care o luăm spre cealaltă bijuterie ecumenică a Budeştiului, biserica de lemn din Susani, de unde putem panorama spre caldeira vulcanică Gruiul Lupului şi Corha şi mai departe, spre Chicera, respectiv în amontele văii Cosăului numit acolo Râul Mare dar și la frumoasele gospodării autentice, expresie a meşteşugului lemnului.
Pe prispe, vara și toamna, atârnă ghirlande de păstăi galbene puse la uscat alături de mănunchiuri de usturoi, salbe de arpagic sau ceapă. Uneori tot acolo sunt puse pentru aerisire aşternuturile ţesute din in şi cânepă, hainele groase din lână, pentru toamnă şi iarnă. În curtea bisericii Budești Susani atrag atenția lespezi late din gresii constituind o alungită masă pe care se-ntind ofrandele aduse de săteni la Moşii de primăvară (Moşii de Rusalii).
La capătul ei, un mic pavilion ritualic acoperit cu draniţă. Crâsnicul Roman Petru şi soția sa Ileana permit vizitarea interiorului bisericii de lemn din Susani Budești, acolo admirând fresce pictate pe lemn, prapori, şterguri brodate şi ornamentate cu teme biblice sau florale.
În țintirim merită văzute cruci străvechi de piatră sau lemn. Un străvechi mormânt înierbat e înviorat vara de cărămizii flori de ardeiaş sau păpălău (Physalis alkegi). Țăranii sunt bucuroși și mândri să arate turiștilor impresionantele zestre de cămeşi ţesute şi cusute în casă, din fuior de cânepă şi in, migălos ornamentate cu broderie sau ajurate alb pe alb, alteori în pastelate culori, fuste bogat plisate, pieptare din lână, cioareci şi sumane aspre, de ţurcană, îndesate-n piuă şi spălate-n vâltori, cergi groase şi miţoase, peretare decorate cu motive florale şi geometrice, perne umplute cu pene, aşezate una peste alta până-n tavanul din grinzi de stejar podit cu scândură de brad afumată-n decenii.
De aici, nu departe (circa 8-9 km) mergând în amontele Râului Mare (numele amonte al râului Cosău), trecând pe la cariera de sub Piatra Pintiuţ unde se extrag preţioasele andezite funerare, se poate ajunge la Mănăstirea Roşia aciuată la poalele vestice ale Sermetieşului sau, luând-o în sus pe lângă valea Sâva, către Jireapăn, se ajunge în locaţia străvechilor mine, a şteampului, tăului tehnologic, bisericuţei, cimitirului, azi înghiţit de molidiş, ce aparținuseră foştilor coloniști germani aduşi aici înainte de 1700 (precum în apropiatele localităţi vestite pentru specificul şi tradiţia minieră Cavnic, Băiuţ, Băiţa ori Nistru, de peste deal).
Din Budești plecăm către Sârbi. Cerem permisiunea de-a intra în vechi şi tradiţionale gospodării, vizităm meșteri opincari, clopari, cojocari, croitori. De aici coborâm niţel pe Cosău și oprim la Opriş Gheorghe, poreclit a lui Lorinţ, cel care foloseşte forţa apei afluită printr-un vechi scoc din scândură pentru a antrena alternativ batoza veche de-o sută de ani, fabricată în Budapesta, piua din subsol, vâltoarea şi moara de porumb.
Vestita croitoreasă Duma Victoria din Sârbi nr. 13, la ieşirea către Călineşti ne poate arăta pieptare din pielicică de miel decorate cu broderie şi ciucuri de lână viu colorată.
Continuăm pe Valea Cosăului, în aval, spre Călineşti după care o cotim la stânga către Ocna Şugatag unde putem vizita Băile Vechi şi lacurile cu diferite grade de salinitate rezultate prin surparea bolţilor fostelor ocne de sare. De aici se dezvăluie o altă imagine Crestei Cocoşului şi vârfului Gutâi iar pe oglinda celui mai mare lac, dulce la suprafață, salin spre fund, pot fi văzute raţe sălbatice, altele săgetează văzduhul venind dinspre rezervaţia Pădurea Crăiască pentru a înopta la adăpostul stufărişului din preajma fostului puţ de extracţie de sub Băile Vechi.
Continuăm spre Breb, străvechi sat maramureșen de unde se poate sui la Tăul Morărenilor, Tăurile Chendroaiei și Creasta Cocoşului.
Ne întoarcem la Baia Mare prin Pasul Neteda, admirând crespuscului deasupra Gutâiului Mic (Trei Apostoli sau Gutâiul Mic), apoi căutăm din priviri celălalt fost geizer ce domină spre NE Cavnicul, adică Piatra Malnaşului semănând Pietrei Sfinte de la Mecca.