Turism în Strâmtorile Țicăului, Benesat, Brusturi și Cheud

Traseu: Brusturi – biserica de lemn monument istoric Brusturi - Piatra Bortoasă – Peștera Liliecilor – Pietrele Lupooii – retur Brusturi – valea Agrij

Obiectiv: Țicău, Strâmtorile Țicăului, satul Benesat, Balta Benesat, satul Brusturi din comuna Creaca, Brusturi Corboaia – bancuri de gresii și vechi exploatații miniere de cărbune brun, Piatra Bortoasă (Piatra Borțoasă) cu Peștera Liliecilor, prima porțiune N din Pietrele Lupoii din Brusturi, valea Agrij, Cheud – vestigiile Mănăstirii Benedictine, Chelința – Remeți pe Someș, Lucăcești

Localizare: Strâmtorile Țicăului – Benesat Podișul Transilvan, comuna Creaca, satul Brusturi – flanc drept râul Someș – Cheud, comuna Năpradea

Itinerar: Baia Mare – Dealul Mesteacăn – Răstoci – Surduc – Creaca – Brusturi – 90 km

Brusturi – Jibou – Someș Guruslău – Năpradea – Cheud – Chelința – Pribilești -Baia Mare – 76 km ( 166 km total)

Marcaj turistic: -

Tip traseu: circuit speo-turistic – cultural istoric – ecumenic

Grad dificultate: ușor spre mediu

Echipament necesar: pentru Piatra Bortoasă cu Peștera Liliecilor – Brusturi bocanci aderenți și bețe de trekking

Lungime și durată: Brusturi – biserica de lemn monument istoric – Piatra Bortoasă – Peștera Liliecilor – Pietrele Lupooii – retur Brusturi – valea Agrij 5-6 km, 2 ore și 30 de minute – 3 ore; vizitarea tuturor obiectivelor se face lejer în circa 8-9 ore

Diferenta de nivel: 200-250 m

Recomandări: de asigurat apa de băut; harta Sălajul și Munții Meseș 1:75000 – Editura Erfatur-Dimap – extrem de lapidară – localnicii vârstnici pot oferi informatii utile; utilă harta intercativă http://www.cjsj.ro/date/localitati/harta3.html; realizarea treseului în circuit în luna iunie permite admirarea unei largi palete botanice specifice Podișului Someșan precum Erigeron annuus – Bunghisor, Gratiola officinalis – Veninarita, Prunella laciniata, Veronica orchidea, Leonurus cardiaca – Talpa gâștei, Echium vulgare – Iarba sarpelui, Genista tinctoria – Drobita, Briza media – Tremuratoare, Lysimachia punctata – Iarba de lungoare, Stachys officinalis – Cretisor sau Vindecea, Anagallis arvensis – Scanteiuța, Geranium pratense – Greghetin, Saponaria officinalis – Sapunarita, un arbust ornamental spectculos Cotinus coggygria – Scumpie și multe, multe altele.

Avertismente: atenție la belvederile stâncoase, vâlcelele accidentate, nișele, absidele și grotele din bancurile grezoase – risc de accidentare

Căi de acces: din Creaca – Sălaj spre Brusturi (pe mal drept al văii Agrij ); din Jibou spre Chelința via Năpradea pe mal drept râu Someș

Mijloace de locomoție: autoturism personal

Sugestii de cazare: cort; localnici

Descriere traseu:
Plecăm din Baia Mare spre Ulmeni – Țicău – Benesat. Vizităm Strâmtorile Țicăului și locul de agrement și pescuit sportiv - Balta Benesat. Continuăm către Creaca, satul Brusturi (atestat documentar din 1585 sub numele Somroujfalu) pe un drum pietruit, vizând biserica nouă din Brusturi (1 km din șoseaua Românași – Creaca – Jibou).

Biserica de lemn din Brusturi, monument istoric nerestaurat, cu șarpanta acoperită cu carton asfaltat și turla cu draniță ciuruită de stăncuțe și ciori e la nicio 100 m SE de biserica nouă, pe un deal cu salcâmi având hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril – data edificării – 1701 – e dăltuită în scriere chirilică pe grinda de deasupra ușii. În capătul SV al satului Brusturi, pe malul geografic drept al văii Agrij, de la ultimele gospodării spre Romita aproximativ 400 m, se află vestigiile castrului roman din situl La Ruine.

Revenim spre NV de la bisericile din Brusturi, înainte de-a coti stânga din sat spre podul de peste valea Agrij și drumul către șoseaua Jibou – Creaca – Românași, privind în dreapta sus, deasupra lizierei de foioase, cu inserturi spontane de pini silvatici, precedată de pășunea cu pini mici, zărim o stâncărie cu grote-alveole mari (borte, adică găuri, pe ardelenește) la care se ajunge suind spre pășune pe un drum pastoral argilos-argile roșii. Formațiunea se numește Piatra Bortoasă – cea în a cărui perete e Peștera cu Lilieci iar la dreapta bancului conglomerat grezos-calcaros apare un grup de blocuri cu turnuri stâncoase separate de fisuri ce amintesc de zona Pe Pietre și Grădina Zmeilor din Gâlgău Almașului.

La S-SV de acestea există și alte blocuri grezoase înalte de 8-12-15 m , ultimele două cu grote în bază (prima, din gresii caolinizate, impresionând prin alb-bejul imaculat, cealaltă prin faptul că din ea au crescut arbori tineri ca un manunchi).

Grota Liliecilor e cea mai mare, cu alveolări ale pereților aducând unui fagure în zona S-SV și un debut de horn la E-SE. Peștera e largă de 3-3.5 m, înaltă de 2-2.6 m, ușor ascendentă și adâncă de circa 7-8 m, uscată. La stânga portalului aproape semicircular, în peretele Pietrei Bortoase, ne Pietrei Bortoase atrage atenția deschiderea unei mari alveole iar în dreapta, suprapuse, alte două alveole aproape circulare.

După ce vizităm formațiunilor grezoase pe curbă de nivel suim deasupra Pietrei Borțoase și panoramăm de-acolo spre Creaca, Jac, Brusturi, Romita și Măgura Stânii din Culmea Meseșului, ori către foarte apropiatul curs al văii Agrij. Coborâm de pe Piatra Bortoasă (deasupra căreia până sus pe culme există un alt aliniament grezos mai puțin înalt, nespectaculos), în dreapta (NE) zărim un perete grezos lung de circa 15-20 m, înalt de 6-8 m, drapat cu mușchi. Cu scop prospectiv, ieșim pe poteca abruptă deasupra Pietrei Bortoase, pe un platou situal la V-NV de Dealul Basaraba – 501 m altitudine, ne orientăm spre N-NE 300-400 m pe curbă de nivel, pe direcția fostei Uzine Electrice Lupoaia, căutăm grote, bancuri grezoase, formațiuni sedimentare pitorești după care revenim la piciorul cu potecă pastorală din vecinătatea Pietrei Bortoase pe unde coborâm în Brusturi.

Poteca ce coboară în Brusturi pe picior împădurit cu goruni și pini silvatici, e pastorală, abruptă în dreapta ei (NE) ivindu-se halda de steril a unei vechi mine de cărbuni bruni iar mai departe, pe direcția Lupoaia și liziera Dealul Dâlmelor ( 379 m altitudine) prima dintre Pietrele Lupoii – cu peretele intens alveolat și grote accesibile doar speo-alpinistic (cu asigurare, prin cățărare sau în rapel).

Mneținăm că între Brusturi și Lupoaia, se pot vedea din șoseaua Românași – Creaca – Jibou (toamna și iarna, după căderea frunzișului) privind spre E-SE, dincolo de valea Agrij, 3-4 zone bej-ocru cu bancuri grezoase înalte, intens erodate, cu grote, nișe, abside , toate fiind generic numite Pietrele Lupoii ( conform unui localnic din Brusturi – acesta spunea ca Pietrele Lupoii țin din Brusturi până în satul Borza).

La SE de Brusturi, dar mult deasupra și în dreapta Pietrei Bortoase, în codrul de foioase de pe Dealul Basaraba (501 m altitudine-dincolo de el e satul, reședință de comună Bălan) există un alt banc grezos cu perete înalt, expus V-NV. În drumul de întoarcere spre Creaca – Jibou – Baia Mare merită să vizitați bisericile de lemn, monumente istorice, din Creaca și Prodănești situate la stânga șoselei precum și cea din Borza, la dreapta șoselei.

Returul îl facem prin Jibou apoi deviem peste Someș, în dreapta, traversăm Someș Guruslău, Traniș, Năpradea și Cheud. Aici, chiar la intrarea în Strâmtorile Țicăului, pe o veche terasă aluviuonară de pe malul drept al Someșului, pe la gura vaii Hija – cu talvegul din șisturi cristaline, micașisturi și numeroase cristale de granați, se găsesc urmele prospecțiunilor arheologice efectuate de către Muzeul de Istorie și Arheologie din Zalău în situl vechii cetăți medievale Cheud, mai sus, spre E-SE, în baza unei măguri împădurite cu goruni jugaștri, tei și carpeni, vestigiile zidurilor din piatră ale Mănăstirii Benedictine iar pe creștetul măgurii vestigiile altei cetăți, de fapt șanțurile cu valurile concentrice de apărare. Aceasta avusese menirea de-a supraveghea tranzitul pe Valea Someșului, dinspre Dej – Jibou către Ulmeni – Satu Mare. La stânga măgurii, mănăstirii și celor două cetăți, către N-NE, se vede bine conturat drumul care legase Cheud de Mireșu Mare – Șomcuta Mare și Cetatea Chioarului.

Urmărim vechiul drum județean Cheud – Chelința – Mireșu Mare de pe malul drept al Someșului, ne deplasăm prin fertila luncă a acestuia, în drumul spre Baia Mare traversăm Remeți pe Someș, Lucăcești, Pribilești și-n final Hideaga.