Pages Menu
RssFacebook
Categories Menu

Publicat de la Nov 28, 2014 în Drumetii, Trasee turistice | 0 comentarii

Țara Lăpușului, la început de iarnă

Țara Lăpușului, la început de iarnă

Traseu: Rogoz – Libotin – Ungureni – Cupșeni

Obiectiv: Țara Lăpușului în zona Rogoz-Libotin-Ungureni-Cupșeni

Localizare: Maramureș

Itinerar: Baia Mare – Târgu Lăpuș – Rogoz – Ungureni – Cupșeni – circa 70 km

Marcaj turistic: -

Tip traseu: circuit turistic cu mașina

Grad dificultate: -

Echipament necesar: lejer

Lungime și durată: circuit de aproximativ 135-155 km realizabil în 6-8 ore

Diferență de nivel: -

Recomandări: harta turistică Defileul Lăpușului; de vizitat bisericile de lemn, monumente istorice, între ele biserica UNESCO – cu capete de mânji din Rogoz; de vizitat meșterii populari din satele enumerate

Avertismente: -

Căi de acces: dinspre Târgu Lăpuș via Dămăcușeni – Rogoz

Mijloace de locomoție: curse Baia Mare Târgu Lapuș, de acolo locale spre Rogoz-Libotin-Ungureni-Cupșeni sau autoturism personal

Sugestii de cazare: pensiuni agroturistice din Târgu Lăpuș

Descriere traseu:
Plecăm spre Târgu Lăpuş admirând platoul Gutâi, vârful Mogoşa, Şatra Pintii în timp ce traversăm zona Groşi, şesul Dumbrăviţei, intrăm spre Cărbunari, coborâm apoi către Berinţa. Între Copalnic şi Copalnic Mănăştur panoramăm spre debutul Defileului Cavnicului, Culmea Preluca, silueta bisericii cu turla argintie străjuită de pini și molizi. Apare apoi biserica din Ruşor, proiectată pe fundalul Măgureniului ori mai încolo, spre Cerneşti, panoramele nordice spre culmile Gutâiului. Spectacolul sporește la traversarea Dealului Pietriş – poarta Ţării Lăpuşului. Perspectivele se deschi de aici spre Valea Tieului, Dealul Pietriş, Dealul Ursoaia, Şatra Pintii, vârful Minghet, Hudin și Ţibleş, Pădurea Linz, culmile separând văile Drăguiesei, Dobricelului, Dumbrăvii, Stoiceniului, Dobricului, de regulă dimineața ascunse sub lăptoase neguri întinse ca o vălurită plapumă pe deasupra Rogozului, Dămăcuşeniului, oraşului Târgu Lăpuş, Rohiei şi a Răzoarelor din debutul amonte al Defileului Lăpuşului. La dreapta e Cufoaia, aproape vizavi dar la stânga șoselei Borcutul, mici sate pitite-n căușe depresionare înnecate de negurim oferind pasionaților veritabile magii foto-matinale. Ieșind din Târgu Lăpuș spre Dămăcușeni, la stânga șoselei, apare râul Lăpuș.

Probabil Ţara Lăpuşului, şi îndeosebi zona acesteia cuprinzând satele Rogoz, Libotin, Ungureni, Cupşeni, Costeni, de la poalele estice ale Şatrei lui Pintea, conservă cel mai bine puţinul autentic tradiţional, arhitectonic, vestimentar şi din perspectiva obiceiurilor, datinilor, tradiţiilor, motiv temeinic pentru a o vizita cotind din Rogoz la stânga, cu privirile atrase de numeroasele turle ale bisericilor rogozene, zidite dar mai ales cele vestite din lemn. Două turle de biserici de lemn se avântă spre cer la stânga drumului către Libotin. Privind în amontele râului Lăpuş se conturează Minghetul, Hudinul şi Ţibleşul.

De-acum încolo, către Libotin, dealurile terasate sunt cele care conferă locurilor picturalitatea ritmică şi dinamica particularizantă. Nu trebuie neglijată însă nici lunca văii din dreapta în care adesea, indiferent de anotimp, pot fi admirate turme de mioare. Mare păcat că modestele, tradiţionale, case şi gospodării din lemn lăpuşene sunt frecvent demolate, locul lor fiind luat de case mari și vile etajate strident spoite. Această impresie se conturează chiar la intrarea în Libotin. Apoi, din fericire, descoperim în sat destul de numeroase case şi gospodării autentice. Grajduri, şuri, case din bârne de lemn, cu migălos aşezate stive de lemne crăpate pentru foc, ciopoare de găini şi cocoşi, mici ţarcuri cu iesle pentru oile ţurcane albe și negre. Iarna fumuri albe se-nalţă plutind verticale deasupra vetrelor satelor. Duminecile și în sărbătorile religioase ne putem bucura văzând vârstnicele evlavioase mergând în Libotin spre biserică nouă, mare, aflată vizavi de cea de lemn, monument istoric, impresionantă prin armonie dar și prin deosebitele picturi murale cu tematică biblică.
Contunuăm spre Ungureni iar peisajul e caracterizat de aceleaşi ritmuri datorate numeroaselor terasări seculare. Uneori creştetele Hudinului şi ale Ţibleşului apar pe deasupra dealurilor din dreapta în timp ce Şatra Pintii, o imensă piramidă trapezoidală împădurită cu foioase intercalate cu plantații insulare de conifere, e mereu şi tot mai aproape la stânga drumului. De la bifurcaţia spre Ungureni se văd aceleaşi ogoare, holde, fâneţe. Neapărat trebuie vizitată minunata gospodărie cu casă tradițională de lemn a văduvei Buda din Ungureni dar și altele, puţine, aproape la fel de tipice şi de pitoreşti.

Enoriaşii care se-ndreptă în mici grupuri spre slujba duminicală sunt sobru, frumos îmbrăcaţi, ordonaţi însă straiele strămoşeşti sunt frecvent înlocuite iarna de canadienele din fâş negru iar fustele şi zadiile ţesute-n casă ale femeilor, de florale ţesături oşenesco-ucrainean-gitane care imită caşmirul. Rar mai vezi un cioarec, un suman, o cuşmă, opinci, ciorapi groşi, albi, de lână şi mănuşi la fel. O luăm spre Cupşeni unde, în crucea drumului, ne întâmpină căsuţa cu grajdul tradiţional, biserica de lemn de vizavi împreună cu ceva mai îndepărtata siluetă zveltă a bisericii cu hramul Sfântul Prooroc Ilie, ambele monumente istorice. În Cupşeni şi Costeni au existat câte două biserici de lemn, câte una pentru enoriaşii ortodocşi şi cei greco-catolici. Din păcate toate sunt închise acum și aflate în conservare, unele, din fericire, după prealabila lor restaurare, îndeosebi aceea a tâmplăriei, slujindu-se arar în ele, doar la marile sărbători și la hramuri.

Suim la Biserica Sfântul Prooroc Ilie înălțată pe la 1600, după ce trecem prin ţintirimul cu sute de morminte şi cruci, cele seculare cioplite-n piatră, puţine monumentale pietre de căpătâi dăltuite din andezite negre şlefuite ca marmura, de pe la 1900-1905 conform înscrisurilor, una aparținând unui protopop, alta unui important conţopist al statului. La intrarea-n biserică scara de lemn dăltuită-ntr-un trunchi gros de stejar ne atrage atenţia. Turla principală e-nconjurată de altele patru mici iar crucile lor de fier imită tradiţionale cruci cu câte două braţe orizontale de sorginte elenă. Cea mare e ciuruită de ciocurile stâncuțelor și ale ciorilor grive . Şi de aici putem admira Hudinul şi Ţibleşul.

Ne întoarcem și plecăm spre casă, oprind pe alocuri pentru a admira alte gospodării din Libotin și Rogoz.

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Pin It on Pinterest

Share This