Rezervația Bavna din Lucăcești

Traseu: Lucăcești – Rezervația Bavna

Obiectiv: Lunca Someșului în zona Pribilești – Lucăcești – Mireșu Mare, Rezervația Bavna de stejar pedunculat, flora și fauna acesteia, îndeosebi cuibăritul stârcilor cenușii

Localizare: Maramureș, comuna Mireșu Mare, sat Lucăcești

Itinerar: Baia Mare – Lăpușel – Mogoșești – Dăneștii Chioarului – Lucăcești – circa 23 km

Marcaj turistic: -

Tip traseu: drumeție recomandabilă în debutul primăverii, la sosirea berzelor și înfloritul lalelelor pestrițe

Grad dificultate: ușor

Echipament necesar: lejer

Lungime și durată: 3-4 ore incluzând deplasarea din/ înspre Baia Mare și vizitarea Castelului Teleki din Pribilești

Diferență de nivel: -

Recomandări: după ierni cu zăpadă abundentă și primăvară ploioasă sunt recomandabile cizmele de cauciuc, apa freatică fiind la suprafață iar solul mocirlos-băltos

Avertismente: atenție la traversarea peste vechile meandre ale văii Măriușa – după topirea zăpezii și averse consistente au ape adânci de peste 1 m iar malurile lutos-argiloase deosebit de alunecoase, lipsite de prize naturale

Căi de acces: dinspre Șomcuta Mare prin Mireșu Mare sau din Hideaga prin Pribilești

Mijloace de locomoție: curse Baia Mare Mireșu Mare via Pribilești; autoturism personal; mountainbike

Sugestii de cazare: -

Descriere traseu:
Plecăm din Baia Mare către Recea – Lăpuşel. Înainte de instalarea primăverii, coborând Dealul Recea și continuând pe șoseaua spre Dej, în holdele de pe părțile laterale ale acesteia pot fi adesea admirați fazani și mai rar căprioare.

Puteți admira la pod Lăpușul și dincolo de el, în dreapta, o mică baltă pitorească, mai apoi, în dreptul pădurii de stejar recent, parțial, exploatată (vestigiu al fostului codru întins din Mireșu Mare – Șomcuta Mare spre Fersig – Lăpușel – Șesul Băii până în Ocoliș – Groși – Șindrești – Cărpiniș – Dănești) la amenajarea piscicolă pentru pescuit sportiv.

După ce depășim casele rromilor din marginea estică a satului Hideaga apar câteva case și gospodării tradiționale specifice Țării Chioarului din lunca Someșului. Acestea pot fi văzute ulterior și în Mogoșești, Dăneștii Chioarului, Pribilești și Lucăcești. Retrospectiv merită admirată în zori panorama începând de la Creasta Cocoşului spre Gutâiul Doamnei şi vârful Mogoşa.

Primăvara devreme o frumusețe aparte prezintă aici luncile aurite de calcea calului, bordate de înguste gulere de stufăriş ocru-bej, berzele abia sosite la cuiburi. Spre stânga apare discret la orizont localitatea Fersig.

În dreapta, peste râul Someş, se conturează comunităţile de pe dealurile premergătoare Ţării Codrului (Tămaia, Buzeşti, Sârbi, Fărcaşa).

Zona în care ne aflăm atrage atenția prin numeroasele solarii care trădează pasiunea locuitorilor pentru legumicultură. Imediat după trecerea iernii apar solele cultivate-n câmp cu zarzavaturi și legume timpurii. O caracteristică pitorească a zonei o constituie înlănțuitele tufe mari de porumbari devenind uriașe jerbe albe la înflorire.

Castelul contelui Teleky din Pribileşti rămâne în dreapta, imediat după cele două biserici. E în roşu, cărămida zidurilor fiind despuiată de bătrâna tencuială afectată de igrasie, aşteptându-și de câțiva ani restaurararea. Oprim la acest obiectiv lăsat pradă ruinei în perioada socialistă la întoarcere.

Intrăm şerpuind pe asfalt în Lucăceşti, trecem de biserică după care cotim pe o uliţă largă pietruită, în dreapta. Mergem pe ea până spre locul unde aceasta continuă cu un drum agricol după care urmează o voltă dreapta, o porțiune rectilinie, frecvent băltoasă, cu solarii de-o parte și de alta și tufe de porumbari.

Casele se gată şi-n stânga apare Pădurea Bavna precedată de un inconfundabil reper, fântâna cu cumpănă şi valău din beton pentru adăparea ciurdelor de vite. Cotim stânga şi curând oprim în pășune dacă nu dorim să avasăm peste canalul de desecare spre Rezervația Bavna, latura SV-V. La final de martie dar îndeosebi în debut de aprilie stârci cenuşii (Ardea cinerea) taie orizontul zburând spre Mireşu Mare sau Pribilești. Uneori stăncuţele şi ciorile (Corvus sp.) se profilează şi ele în perechi pe cer.

Razele soarelui penetrează în zori coroanele măreţilor stejari pedunculaţi (Quercus robur) cu sute de cuiburi ale stârcilor cenuşii şi stăncuţelor oportunist-concurente dar și prădătoare ale ouălor și puilor abia eclozați. La tot pasul se aud cârâiturile specifice ale fazanilor amestecate celor stranii ale stârcilor cenușii. Abundă în pajiște părăluţele, păpădiile, în zori metalizate de brumă.

Drumul e frecvent noroios-mocirlos (e bine de echipat cu cizme)… Fântâna cu cumpănă rămâne la stânga. Traversăm peste podeţe de azbociment două canale de desecare colmatate, invadate de vegetaţie, cotim stânga și ai mergem vreo sută de metri pe malul stâng al unui alt canal amenajat în 2008-2009 pentru a drena din excesul apelor freatice ale Pădurii Bavna (26 ha rezervatie, Cogna o numesc localnicii), încercându-se astfel salvarea pădurii seculare de stejari pedunculaţi (cu trunchiuri groase de circa 1 m, netede.

Urmează un alt podeţ, de aici practic intrăm în Rezervația Bavna. Două panouri informative instalate de custode au fost devastate. Stăncuţele dau prompt alarma. Se agită şi stârcii, luându-şi rând pe rând zborul. Alţii dialoghează într-un limbaj amintind de un cârd de gâşte. Unii par a fi încremeniţi pe ramurile stajarilor la 15-30-40 m înălţime, în tipice, statuare, ipostaze. Începe ciripitul vioi de vrăbii, codobaturi, mierle, cârâie stârcii şi fazanii iar impresia turistului e că a dispărut într-un univers de basm.

Rezervația Bavna se animă pe măsură ce soarele se-nalţă proiectând în numeroasele bălţi şi mai ales în spectaculoasele, puţin afundele meandre ale unui vechi pârâu, siluetele rectiliniu-scorţoase ale falnicilor stejari. Sub stejari, în iarbă mii de Flori ale Pastelui (Anemone nemorosa), întârziate luşcuţe (Leucojum vernum), urzici moarte (fam. Labiatae), lapte câinesc (Euforbia sp.), leurdă. Boscheţii de porumbari în floare aduc unor buchete de mireasă.

Primăvara e musai de verificat în această rezervație starea de vegetaţie/ înflorire a lalelelor pestriţe (Fritillaria meleagris). Pentru asta se urmăresc voltele largi ale unui superficial drum decupat prin codru, iniţial spre nord, mai apoi spre est, o vreme spre sud, tăind-o peste canalele sinuoase şi afunde (profitând de rarele pasaje care permit asta), cotind-o din nou spre NE, ieşind în cele din urmă într-o poiană largă mustind de obicei de apă, cu numeroase săbiuţe verzi-argintii de stânjenei (Iris pseudacorus) care vor înflori după 10-15 mai. De aici, uneori, se aude şuieratul și răpăitul şinelor călcate de roţile trenului ce aleargă tăind pădurea dinspre Mireşu Mare către Fersig şi-n final spre Satulung-Baia Mare. Mai discret se aude și susurul unei apropiate văi (Mariusa) cu un mic repeziş.

Prin pajiştea umedă sau prin noroaiele clisoase răsar primăvara timpuri sute de calcea calului (Caltha palustris) galben-portocalii apoi, la poalele unor arbori, acolo unde solul e ceva mai înalt, lalele pestriţe vişinii punctate cu vişiniu întunecat, totul suprapus pe un păienjeniş vişiniu-extra diluat ce seamănă-ntr-un fel unei neregulate table de şah.

După nopțile reci, cristalele alb-argintii de brumă depuse pe corolele-cupe ale lalelelor pestrițe aduc unei glazuri cristaline sau pudre diamantate iar după ce soarele topeşte totul, cristalele se metamorfozează în picături confluânde-n niște uriaşe broboane de lacrimi ale dimineţii. Urmează parcurgerea unei bucle până la malul stâng al văii Mariusa (poluată menajer din păcate). Ne întoarcem refăcând meticulos traseul pe-acolo pe unde venisem, asta deoarece numeroasele meandre afunde ale văii de odinioară nu pot fi traversate pe oriunde (nici cu cizme de cauciuc!).

Stârcii se-ntorc din luncile tăiate de canalele de desecare trasate dinspre Mireşu Mare, Lucăceşti, Dăneştii Chioarului, Pribileşti purtând în ciocuri rămurele pentru repararea cuiburilor. Alţii se giugiulesc, doi câte doi, lângă modestele lor cuiburi confecţionate superficial din vreascuri uscate (asemănătoare celor de coţofene). Cucii săgetează văzduhul şi imediat după aterizare-şi lansează cântul sacadat și reverberat de ecouri.

Se iese la lizieră ndreptându-ne spre fântâna cu cumpănă şi valău după care plecăm spre Lucăcești – Baia Mare oprind pentru a admira primăvara holde înguste cultivate cu grâu de toamnă sau vreo o uliţă de sat bordată cu pruni şi tufe albe de porumbari, cuiburile berzelor abia întoarse de la prima lor vânătoare de insecte și broaște.

Oprim la castelul contelui Teleky din Pribileşti pentru a admira proporţionalitatea şi armonia ansamblului arhitectural baroc care îşi aşteaptă de decenii readucerea la fasta-i imagine de secol XIX. De aici plecăm spre Baia Mare fără a mai opri, scrutând orizontul, de la Piatra Tisei de Nistru spre Paltinu şi Pietroasa, Dealul Soarelului – Seini, vârful Ulmoasa – Tocastru – Pleştioara, Igniş, Gutâi, Mogoşa, Şatra lui Pintea.