Pe vârful Pietroasa, la Luna Șes

Traseu: valea Talna – zona de plecare a telegondolei Luna Șes – Sfinxul Oaşului – vârful Pietroasa – Luna Șes

Obiectiv: Vârful Pietroasa din Munții Igniș abordat dinspre Țara Oașului – Negrești Oaș, valea Talna, Luna Șes

Localizare: Munții Igniș – vârful Pietroasa – Maramureș/ Satu Mare – Luna Șes

Itinerar: Baia Mare – Seini – Orașu Nou – Vama – Negrești Oaș – Luna Șes – circa 62 -65 km

Marcaj turistic: cruce roșie

Tip traseu: drumeție montană

Grad dificultate: mediu

Echipament necesar: adecvat anotimpului; neapărat bocanci aderenți; foarte utile bețele de trekking îndeosebi la urcuș și în zona stâncăriilor vestice și Sfinxului Pietroasei

Lungime și durată: drumeția se face lejer în 4-5 ore (9-11 km) iar din/în Baia Mare în circa 7-8 ore

Diferență de nivel: circa 600 m

Recomandări: harta topo 1 : 25000 aferentă zonei vizate; pârtia de schi Luna Șes-vârful Pietroasa dotată cu telegondolă și tunuri pentru zăpadă

Avertismente: nu escaladați martorii de eroziune vulcanici ai Pietroasei – risc major de accidentare; habitat de vipere și urși; zone pastorale tradiționale – atenție la câinii ciobănești

Căi de acces: o variantă din Tăuții Măgherăuș – valea Băița – Poiana Paltinu I sau II; o alta din Băița pe valea Cireșului – vârful Paltinu – vârful Pietroasa; varianta de abordare prin Țara Oașulu descrisă în cele ce urmează

Mijloace de locomoție: curse Baia Mare – Negrești Oaș; autobuzul urban băimărean nr. 7 spre Băița – Ulmoasa; autoturism personal

Sugestii de cazare: cort; pensiuni din Luna Șes

Descriere traseu:
Plecăm din Baia Mare spre Ţara Oaşului – Negreşti Oaş, de-acolo în amontele văii Talna până la Luna Şes – staţia de plecare a telegondolei iar de-acolo pietonal, urmărind marcajul turistic cruce roşie ce trece pe lângă Sfinxul Pietroasei pentru a descinde pe vârful Pietroasa (1200 m altitudine). Sunt circa 11-12 km din Negreşti Oaş, trecând pe lângă cariera de andezite Cornetul, până la Luna Şes – plecare telegondolă – drum reabilitat.

Din zona Oraşu Nou Vii-Racşa-Vama se conturează către SE piramida Muntelui Mic (1012 m altitudine) şi la stânga sa vârful Pietroasa. De la Staţia Petrom Negreşti Oaş deviem în dreapta spre Cariera Cornetul și-n continuare în amontele văii Talna. Pe parcurs admirăm locurile de un pitoresc aparte ale albiei accidentate a văii Talnei, săpată multimilenar în andezite treptat modelate, aducând pe alocuri unor lapiezuri, alteori unor coveţi şi marmite ori căzi de baie în găoacele căreia apele se-ncălzesc vara de la soare, turiştii, mai ales copiii bălăcindu-se în ele. Sunt de remarcat și fostele cariere de andezite din dreapta drumului.

Parcăm în zona de plecare a telegondolei Luna Șes, ne luăm rucsacii uşori, beţele de trekking şi urmăm drumul fost forestier, azi tehnologic, spre SV. Imediat la stânga drumului apar în rambleu brecii (aglomerate vulcanice) iar după vreo 200 m (cam în dreptul unui marcaj rutier şantieristic cu cifra 5) spre stânga, culoarul foarte accidentat, grohotos, al albiei unui afluent al văii Talna, cu un abia perceptibil firicel de apă. Curând, pe un bolovan din albie, apare marcajul turistic cruce roşie, destul de şters, foarte vizibil însă pe un fag apropiat din dreapta. Nu există potecă, deplasarea făcându-se în amontele talvegului grohotos, evitând resturi de trunchiuri, ramuri, putregaiuri uitate de forestieri sau şi antrenate de violentele torente.

Coroanele fagilor de pe versanţii crează un culoar deosebit de întunecos. Deşi în două locuri săgeţile indică aiurea direcţia de urmat, marcajul cruce roşie nu înşală, fiind corect şi suficient de prezent și vizibil amplasat pe fagi, alteori pe mari blocuri andezitice invadate de muşchii. Practic traseul acesta acompaniază de la V spre E, în urcuş susţinut timp de 2 ore, lunga limbă de grohote prin care se prelinge firavul firicel de apă ce-şi are originea la cel mult 100 m de stâncăriile spectaculoase ale Pietroasei.

Ne apropiem de stâncăriile-turnuri piroclastice, cu impresionante stratificări de lave punctate de mănunchiuri de feriguţe. Se poate merge spre S prin baza stâncăriilor, suind curând prin stânga Sfinxului Oaşului către vârf sau, în prealabil, prospecta de la N spre S stâncăriile separate de hornuri cu diedri, înalte probabil de 35-45 m, unele cu aspect de turle de biserică, altele cu creştetele retezate acoperite de muşchi, feriguţe, afiniş. Nu lipsesc scoruşii sălbatici. În două oare de urcuş doar pe o foarte scurtă porţiune e vizibilă o potecă, mai apoi traseul urmează puţină vreme un drum de TAF, în rest suim direct pe versantul împădurit, printre doborâturi de vânt.

La N de Sfinxul Pietroasei apare un fag solitar cu vârful retezat de furtuni, lăstărit ciudat iar îndărătul său nişte turnuri andezitice separate de un horn îngust, accesibil cu ceva experienţă şi atenţie. De pe creştetul lor există posibilitatea de panoramare spre Lacul Călineşti Oaş, Negreşti Oaş, Piatra Bixadului şi vârful Vâscului (cel mai înalt din Munții Oaşului, aflat chiar pe frontiera cu Ucraina) iar în plan nordic îndepărtat, lanţul muntos, rectiliniu aproape, al Zakarpatyei Ucrainei. Sfinxul Pietroasei (Sfinxul Oaşului), cu alura unui bătrân sfătos adus binişor de spate, trebuie admirat de deasupra lui şi, dinspre E-SE, acesta fiind destul de obturat de primăvara până toamna de frunzişul fagilor din preajmă.

La finele verii și debutul toamnei în pajiştea Pietroasei pot fi văzute pâlcuri de lumânărică albastră (Gentiana asclepidaea) printre tufele de afin şi merişor (coacăz roşu) şi diademe alb-argintii de turta vacii (Carlina acaulis). În zona extrem vestică a pajiştii alpine a Pietroasei apare marcajul turistic bandă albastră. La SE de sfinx atrag atenţia nişte spectaculoase stâncării andezitice iar spre S-V-V acestea capătă aspectul unor paralele custuri dințate sur argintii dincolo de care poate fi văzută apropiata stâncărie modestă a vârfului Paltinu iar mai departe Piatra Tisei de Nistru, cu abruptul ei stâncos impresionant orientat spre E-SE. Vizavi de stâncăria andezitică din Cariera Cornetul, ce seamănă unei creste bătute de cocoş, spre S, se înalţă piramida ascuţită împădurită cu făget a Muntelui Mic.

Panorama devine circulară ieşind pe vârful Pietroasa la stația terminus a telegondolei – extraordinară priveliştea spre SV-S-SE de pe Pietroasa, către văile ca un evantai larg, Poiana Şeituri, vârful Ulmoasa, vârful Igniş, vârful Mogoşa, Şatra lui Pintea, platoul vulcanic Gutâi, Pietrosul Rodnei, Cearcănu, Toroiaga şi mult mai aproape vârful Pleşca apoi pajiştea din zona Runcu-Tătaru. Pe Pietroasa tandemuri sau mici stoluri de corbi încântă drumeții cu acrobaţiile lor. După popas, admirând vara-toamna imensele insule roz-liliachii de iarbă neagră (Calluna vulgaris) şi vasta perspectivă până spre Culmea Preluca, meandrele Someşului, oglinzile iazurilor de steril din Bozânta, Lacul Călineşti Oaş şi la stânga sa vârful Jeleznicu Mic şi Mare (marcat cu relee de comunicaţii) , la N–NV vestitele măguri vulcanice împădurite ale Ţării Oaşului.

O luăm înapoi, de această dată, pentru a evita accidentatele limbi de grohote, pe drumul tehnologic ce parcurge descendent spre V pajiştea alpină lungă şi înşeuată a vârfului Pietroasa, la bifurcaţia de la pădure deviem la dreapta. Drumul traversează o zonă de versant cu făget rar și iasă într-un larg luminiş, de-acolo orientându-se spre NE. Drumul pe care coborâm mai are o bifurcaţie spre final iar pentru a ajunge la stația plecare telegondolă trebuie să ne orientăm la dreapta (S-SE-E). Imediat pe dreapta drumului apar numerotările topografilor-drumari apoi din dreapta, pe versantul abrupt şi cu lăstăriş de fag coboară intersectând drumul poteca şi marcajul turistic cruce albastră spre valea Talnei-Negreşti Oaş.

Urmărim riguros drumul, dăm de valea pe care am suit şi marcajul turistic cruce roşie şi după încă vreo 200 m ajungem la maşină, ne îmbarcăm şi o luăm la vale. Mai oprim deasupra bisericuţei de lemn construită în stil maramureşean, cu şarpanta acoperită tradiţional cu draniţă. De-aici în jos, pe malurile văii Talna, prin luncă şi limitrofele poieniţe, până la poienile sudice ale vârfului Bretan şi Vrăticelu, răsar de zor vile, case de vacanţă, moteluri, pensiuni, unele cu mici heleştee, monumentale porţi şi troiţe dăltuite-n stejar masiv. Privind de la biserică şi cocheta căsuţă turistico-ecumenică de vacanţă înspre S se poate vedea culoarul telegondolei şi stâlpii din zona vârfului.

Alte trasee si atractii turistice:

Munții Igniș: Pe Igniș Vest și vârful Igniș prin valea Șlipului și Culmea Comorilor Munții Igniș (Firiza): Valea Vicleanu Mare – Lacul Bodi – vârful Strâmba – Piatra Șoimului – Șaua Dia – Pleștioara – Măgura Băi – Piatra Virgină Munții Igniș: Din Cicârlău, pe valea Negruți și vârful Șindilitu Munții Igniș (Firiza): De la Lacul Firiza pe Ostra Est, la gladiolele sălbatice